El m-a împins!

Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac,împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești. – Efeseni 6:12

Mai multe săptămâni la rând m-am rugat zilnic ca Isus să îl ia pe diavol de după cap, să îl coboare scările și să îl dea pe ușă afară, spunându-i că nu este loc pentru el în casa mea – deoarece Isus rămânea ca oaspete în acea zi. Când înălțam acea rugăciune, simțeam eliberare de toate ispitele. Îmi părea mult mai ușor să mă împotrivesc lor.

Apoi a venit o zi de vineri, ziua pregătirii pentru Sabat. Pe lista mea erau multe lucruri care trebuiau făcute: prepararea hranei, coptul pâinii și curățenia. Cu o seară înainte, după ce am pregătit o oală de cartofi, am lăsat punga de la cartofi pe jos, lângă chiuvetă, cu gândul că o voi pune la loc „imediat”. Era ora nouă și jumătate vineri dimineața și eram ocupată lângă chiuvetă, tăiam ceva cu foarfeca; apoi am făcut un pas în lateral și m-am împiedicat de punga de la cartofi. Am plonjat pe podea, m-am lovit de coșul de gunoi și am dat cu capul de tocul ușii. M-am ridicat supărată, dând vina pe cartofii care m-au împiedicat. M-am așezat să mă liniștesc și să îmi mai revin puțin. La scurt timp după aceea, m-am întors în bucătărie să îmi termin treaba.

După prânz, am trecut pe lângă masă ca să pun un vas de sticlă înapoi în dulap. Fără să îmi dau seama, din nou am plonjat cu viteză pe podea. După ce m-am dezmeticit, am văzut că bolul de sticlă era în siguranță la mine în mână. M-am ridicat întrebându-mă ce se întâmplase. M-am întors să verific cablul de la calculator, să văd dacă de el mă împiedicasem. Dar acesta ședea pe podea nederanjat, și calculatorul de pe masă nu se mișcase nici măcar un centimetru. Din nou m-am așezat puțin pentru a mă liniști. Stând acolo, Dumnezeu mi-a arătat clar răspunsul. După două săptămâni în care mă împotrivisem atacurilor lui Satana, fără îndoială că el voia să se revanșeze. Fac această afirmație cu multă seriozitate. Cu adevărat el dorea să mă rănească și să mă împiedice să îmi termin pregătirile pentru Sabat.

Satana este hotărât să fure, să ucidă și să distrugă, dar Isus a venit să ne dea viață și să ne-o dea din belșug (vezi Ioan 10:10). Îl laud pe Dumnezeu pentru îngerii care ne înconjoară (vezi Psalmii 34:7). De două ori într-o zi am avut un obiect periculos în mână. De ambele dăți am căzut aproape de scări și de ambele dăți nu am pățit nimic, reușind să mă ridic singură, fără niciun os rupt. Lăudat fie Dumnezeu!

Elizabeth Versteegh Odiyar