A fost o coincidență?

Căci noi suntem lucrarea Lui, creați în Hristos Isus pentru faptele bune pe care Dumnezeu le-a pregătit mai dinainte ca să umblăm în ele. — Efeseni 2:10 (NIV)

Cu căștile pe urechi, mersul pe jos prin rondul străzii mele era locul perfect pentru a face mișcare în timp ce ascultam muzică meditativă. Câțiva vecini mi-au sugerat că mi-ar plăcea să mă alătur unui grup de mers pe jos, numit „Nature Gurlz”. „Nu, mulțumesc,” le-am spus. „Sunt pensionară și să fiu undeva la ora 8:30 dimineața e prea asemănător cu mersul la muncă.” Totuși, după ce am fost izolată mai bine de doi ani, rezervorul meu emoțional era aproape gol, iar ideea de a merge cu „Nature Gurlz” a început să sune destul de bine.

Așa că mi-am setat alarma ca să am timp pentru închinare, să mă îmbrac, să mănânc o gustare și să conduc până la locul de întâlnire. „Doamne, te rog, dă-mi o mărturie nouă,” m-am rugat. Când am ajuns, patruzeci și una de doamne stăteau în cerc, socializând, pregătite să facă exerciții de întindere, să se roage, să facă o fotografie de grup și să cânte imnul „Nature Gurlz”. Ce minunat! Am mers fiecare în propriul ritm pe o distanță de două mile printr-o rezervație naturală pitorească.

Am vorbit cu multe doamne minunate, inclusiv cu o capelană pensionară de la o universitate. Al 42-lea capelan al Senatului Statelor Unite, Barry Black, urma să vorbească în biserica noastră, așa că i-am împărtășit această veste. A fost entuziasmată! Ne-am schimbat numerele de telefon, iar eu i-am spus că mă închin sâmbăta. Nicio problemă. Avea o prietenă apropiată care mergea la biserică sâmbăta în Nashville, Tennessee, așa că era familiarizată cu confesiunea mea. În următoarele două săptămâni, ne-am bucurat de mersul împreună și am împărtășit adesea binecuvântările Domnului.

Familia și prietenii mei s-au rugat cu mine ca ea să vină la biserică și să fie binecuvântată de serviciu. Ambele rugăciuni au primit răspuns. Mulțumesc, Isuse! De atunci, a citit una dintre cărțile capelanului Black, a luat masa într-un Sabat după-amiază și a urmărit online mai multe servicii de închinare de Sabat, inclusiv de la „Breath of Life Ministries”. Nu a ezitat să pună întrebări despre credințele noastre.

Când mă gândesc la povești din Biblie precum cele ale Esterei sau lui Iosif și la evenimentele din viața lor care păreau coincidențe, îmi amintesc că Domnul poate orchestra orice, oricând și oriunde pentru slava Sa. Dacă suntem dispuși să fim folosiți de El, chiar și atunci când nu vedem sfârșitul de la început, imaginează-ți doar ce poate face în momente aparent obișnuite ale vieții noastre! Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este aceasta — suntem noi dispuși?

Shirley Sain Fordham