Doborâtă și aproape distrusă

Neliniștea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveselește. – Proverbele 12:25

Te-ai simțit și tu cu totul neputincioasă, la fel ca mine, atunci când o prietenă trecea prin suferință? Din fericire, parteneriatul cu Dumnezeu ne aduce mângâiere prin convingerea că El poate face pentru prietenii noștri ceea ce noi nu putem. Totuși, aproape întotdeauna există cel puțin un lucru pe care și noi îl putem face:

• Să ne rugăm pentru și împreună cu acea prietenă.

• Să o ascultăm cu răbdare.

• Să o întrebăm: „Aș putea să te ajut cu ceva?”

• Să ne oferim să facem ceea ce credem că i-ar fi util.

Cu toții avem nevoie de prieteni cu care să împărtășim bucuriile și care să ne ajute la greu. O prietenă mi-a spus o experiență de-a altei prietene, pe care o vom numi Paula (nu este numele ei real), pe care o întâlnise în adolescență. Recent, Paula, orfană de la o vârstă fragedă, i-a făcut următoarea mărturisire: „Chiar mă gândisem mult la ideea suicidului în ziua când ne-am întâlnit. Mi se părea că nu mă pot integra și mă simțeam singură. Totul mergea pe dos. Mi-a fost foarte greu să cresc fără părinți. Nu mă simțeam deloc dorită în casa în care locuiam. Dar, pentru că tu ai fost prietenoasă și te-ai oferit să mă ajuți la algebră, speranța a reînviat în inima mea. Nu pot explica în cuvinte, dar, pentru prima dată, am simțit că îi păsa cuiva de mine.”

Deoarece credea că prietena noastră comună ar putea-o considera prea instabilă emoțional ca să mai fie prietene, Paula a așteptat câțiva ani până i-a povestit prietenei noastre despre acea zi întunecată care se luminase. Acum, amândouă fiind la o vârstă adultă (prietena mea a devenit consilier profesionist și prietena ei, profesoară de matematică), Paula a simțit că era timpul potrivit. Prietena mea nu a știut că Paula se simțise atât de descurajată și aproape complet distrusă cu ani în urmă. Totuși, oferta ei prietenoasă de a o ajuta pe Paula a contat, a salvat o viață. Prietena mea știa doar că Paulei îi era foarte greu la școală. Astfel că s-a oferit să o ajute.

„O viață salvată”, a spus aproape șoptit prietena mea. „Dumnezeu a permis ca eu să salvez o viață – și am descoperit că a-ți face prieteni este o lucrare foarte binecuvântată. A fost o încurajare pentru mine, inclusiv din punct de vedere profesional.” Această experiență mi-a spus din nou cât de important este să fim prietenoși. Indiferent de vârstă, sunt oameni care vin în viața noastră și cărora le putem fi prieteni, dându-le o mână de ajutor. Ba, mai mult, experiența aceasta m-a făcut să înalț o rugăciune: Doamne, ajută-mă să îmi dau seama cine este descurajat și să-i fiu prietenă!

Betty Kossick