miercuri, 9 decembrie 2020
Domnul e totul
Nu vă îngrijorați de nimic; ci în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. (Filipeni 4:6)
Îngrijorarea o putem defini ca şi necredinţa. E ca şi cum I-am micșora puterea sau L-am face pe Dumnezeu mic şi neputincios. Domnul, în multe locuri în Biblie, ne spune să nu ne îngrijoram, deoarece noi oricum nu putem face nimic de la noi putere, să lăsăm totul asupra Lui, şi El însuși va îngriji de noi..
Da, e simplu în teorie. Mai greu e în momentul în care va trebui să punem în practică, de aceea nu ezitați să practicaţi şi voi.. Aceasta punere în practică înseamnă CREDINŢA. Să crezi cu tărie, înainte să vezi vreo soluţie sau, cum spune un înțelept: " Fă pasul mai departe, chiar dacă nu vezi scara! "
Pentru a scăpa de îngrijorare, trebuie să avem o credință vie în Dumnezeu, să credem că El ne iubeşte nespus şi să ne lăsăm conduşi în toate lucrurile, având certitudinea că planul Său e cel mai bun pentru noi.În urma acestei credințe, îngrijorările noastre vor dispărea precum o umbră şi vom fi acoperiți de Soarele neprihănirii, încălzindu-ne inimile cu raze de pace. Îngrijorarea poate duce la stres. De aceea efectele ei negative au multe reacții asupra corpului nostru: îmbătrânim înainte de vreme, provoacă ulcer, infarct, oboseala şi multă neliniște pentru lucruri nesemnificative.
Atunci când în inima noastră apar gânduri de îngrijorare, să le aducem la cunoștința Tatălui, şi să nutrim în noi gânduri ziditoare şi de mulțumire.
Tot ce trebuie făcut e să crezi. Atunci vei simţi cum prinzi putere, poftă de acțiune. Atunci inima ta va fi plină de pace și linişte. Atunci răsare lumina în întuneric şi noaptea va fi ca ziua în amiază mare, cum scrie Isaia. Domnul poate face imposibilul - posibil.
De aceea, să avem mereu sufletul plin de mulțumire şi recunoștință. Chiar şi în momentele grele, să fim încrezători că Domnul toate le ştie.
Motorul meu, care m-a ajutat în multe clipe dificile şi care mă ajuta să zăresc soarele, atunci când cerul se acoperă de norii grei ai încercării, este fraza pe care o repet cu zâmbet mereu: DE CE AŞA? O ŞTIE EL!
Doresc să vă găsiți şi voi propriul gând şi să rămâneți mereu cu zâmbetul pe chip în orice încercare.
Luminiţa Todoran
Ghid, Conferința Transilvania de Sud