Ceasul rugăciunii

Petru și Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea. Fapte 3:1

În prima parte a capitolului 3 a cărții Faptele Apostolilor, este relatată vindecarea unui olog din naștere. Petru și Ioan nu au bani să-i ofere ologului care cerșea, însă îi dau sănătate, vindecându-l.
O minune. Ucenicii ajută un om, folosindu-se de o putere supranaturală. Oare cum au putut face acest lucru?
Textul de astăzi ne oferă cheia - RUGĂCIUNEA. Înainte de a se prezenta istorisirea, autorul vrea să scoată în evidență lucrul fără de care nu s-ar fi întâmplat minunea - RUGĂCIUNEA.
În text găsim trei elemente care ne îndreaptă spre aceiași idee -  spre RUGĂCIUNE.
Primul element este evidențiat prin cuvintele: "se suiau la Templu". Templul era locul special de închinare. Acolo, cei care mergeau, se rugau.
Al doilea element este în mențiunea "la ceasul rugăciunii". Așa cum mai sunt ore de rugăciune sau minute de rugăciune publice în bisericile noastre, așa erau și pe timpul ucenicilor. Se adunau regulat la Templu, pentru a se ruga.
Ultimul element, "la ceasul al nouălea", întărește faptul că aceste momente de rugăciune erau stabilite și cunoscute. Iată o descriere legată de aceste momente de închinare:
("Ceasurile sunt patru slujbe relativ scurte din cadrul rânduielii de rugăciune zilnică și care marchează principalele momente (ceasuri) ale zilei.
Ceasul întâi marchează răsăritul soarelui (6:00 A.M.).
Ceasul al treilea marchează jumătatea dimineții (9:00 A.M.)
Ceasul al șaselea marchează ora prânzului sau jumătatea zilei (12:00, la amiază)
Ceasul al nouălea marchează jumătatea după-amiezei (3:00 P.M.)")
Ucenicii poate nu mergeau la Templu la fiecare din cele 4 ceasuri de rugăciune, însă se știa că acele momente erau dedicate rugăciunii. Oriunde ar fi fost, se rugau, era "ceasul rugăciunii"
Deși noi suntem sfătuiți: "Rugați-vă neîncetat", ar trebui să avem măcar o dată pe zi "CEASUL RUGĂCIUNII", un moment consacrat RUGACIUNII.
Dacă încă nu ai un timp special zilnic de rugaciune, acum este momentul să-l stabilești și să te rogi.
Oare ar fi putut Petru și Ioan să săvârșească minunea, dacă nu s-ar fi rugat zilnic în mod deosebit?
Rugăciunea este respirația sufletului. Și cum ar putea sufletul să trăiască dacă nu respiră?

Emima Bucur

Mentor, Conferința Muntenia