CALMARUL

Alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi ...Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului. Iosua 24:15

În apele calde ale Atlanticului trăieşte un fel de calmar de culoare des­chisă, acoperit cu pete mici, roşii, galbene şi negre. Fiecare pată este situa­tă într-un ţesut muscular mic, care se poate mări sau micşora. Fiecare pată pare să· fie capabilă să acţioneze independent sau în coordonare cu cele­lalte, după cum este nevoie. 

Când calmarul se hrăneşte într-o zonă de co­rali galbeni, petele galbene se măresc, în timp ce cele roşii şi negre se re­trag până devin aproape invizibile. Când animalul se mută într-o zonă ro­şiatică, toate petele se schimbă conform cu aceasta, în aşa fel încât calmarul se amestecă în culoarea mediului său. Chiar variaţii de trei culori pot fi aranjate pentru a produce un efect în două culori sau cu picăţele.

Desigur, această coloraţie de protecţie este un mecanism de supravie­ţuire care ajută la salvarea vieţii calmarului când duşmanul se învârte pe aproape. Se pare că creierul foarte mic al calmarului este ca un mini-com­puter, care primeşte semnale de la ochi şi piele, care evaluează, apoi dă ordine sutelor de celule independente cromatice, care îi acoperă corpul.

Un computer făcut de om se bazează pe mii de opriri şi porniri, operaţie care dă semnale interpretate ca răspunsuri „Da” sau „Nu” de că­tre maşină. Acesta pare să fie modul în care creierul calmarului şi al ori­cărui alt animal lucrează, aşa cum face şi creierul nostru.

În multe cazuri, ele lucrează mai mult sau mai puţin automat, cum ar fi schimbarea de culoare a calmarului, sau respiraţia noastră. Dar, spre deo­sebire de calmar, noi avem un panou adiţional de comandă, care implică alegeri de caracter. Pe acestea le operăm noi înşine. Ca fiinţe păcătoase, noi nu mai suntem în armonie cu mediul universal. Putem alege să rămâ­nem în afara armoniei sau putem apăsa pe buton, efectiv, şi să alegem ce­ea ce Hristos vrea ca noi să facem. Când facem acest lucru, suntem aduşi într-o asemănare protectoare cu mediul de dragoste perfectă şi duşmanul nu ne poate atinge. Putem spune că modul în care luăm această decizie ne arată adevăratele culori?