Purtare de grijă faţă de săraci

Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ţi împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mâna înaintea fratelui tău celui lipsit. (Deuteronomul 15:7)

A doua zecime a fost hotărâtă pentru cei săraci şi pentru susţinerea cheltuielilor adunării poporului la serviciile religioase. Ea consta în bani, în alimente sau în întâii născuţi ai vitelor şi era adusă la sanctuar pentru o sărbătoare religioasă la care erau invitaţi leviţii, străinii, orfanii şi văduvele. O dată la trei ani, această a doua zecime trebuia folosită acasă pentru susţinerea leviţilor şi a săracilor. Ea era un fond de caritate şi ospitalitate.
A doua zecime, care era destinată în mod special săracilor şi celor mai puţin privilegiaţi, este un element care face ca legile date de Moise să fie cu mult deosebite faţă de legile împărăţiilor păgâne. Atâta timp cât se respectau învăţăturile lui Dumnezeu, între israeliţi nu trebuia să existe niciun cerşetor.
Mai mult chiar, săracii aveau dreptul să primească o parte din roadele pământului. Dacă îţi era foame, puteai să mănânci din cerealele sau din fructele de pe câmpul, din via sau din livada vecinului ca să-ţi potoleşti foamea. Roadele rămase în urma culesului cerealelor sau fructelor erau ale săracului.
O dată la şapte ani, se lua o măsură specială pentru săraci. În acest an sabatic nu se cultiva nimic şi nici viile nu erau îngrijite. Toate roadele care creşteau de la sine puteau fi mâncate imediat, dar nu puteau fi adunate şi depozitate. Cum era posibil aşa ceva? În al şaselea an, Domnul avea să dea roade din belşug, care să le ajungă şi anul următor.

Un gând inspirat: „Cât de deosebită ar fi starea lumii din punct de vedere moral, spiritual şi material, dacă ar fi pusă în practică legea dată de Dumnezeu pentru binele celor săraci! Egoismul şi înălţarea de sine nu ar fi date pe faţă aşa cum se întâmplă acum, ci fiecare ar arăta o înclinaţie prietenească pentru a susţine fericirea şi bunăstarea altora şi nu s-ar mai vedea atâta nefericire câtă există acum în multe ţări.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 536)

Mesajul zilei: Putem să ne aşezăm la dispoziţia lui Dumnezeu ca să avem grijă de săraci prin oferirea de daruri din veniturile noastre. Dumnezeu ne binecuvântează pentru ca, la rândul nostru, şi noi să îi binecuvântăm pe cei care au nevoie de ajutorul nostru.

Patriarhi şi profeţi, capitolul 51