Grădina necesită timp pentru a rodi

Când eram copil, nu exista opțiunea de a comanda din mașină mâncare fast-food, așa cum este astăzi în fiecare cartier. „Plăcintele bunicii” și „Brutăria mamei” însemnau că mama și bunica erau chiar în bucătărie, pline până la gât de cocă și făină. Primăvara începea odată cu apariția catalogului de semințe Gourney, iar majoritatea familiilor aveau grădină.

Acum ceva vreme, în timp ce mergeam cu mașina împreună cu copiii, ne-am oprit să luăm niște plăcinte McQuick. După mai puțin de zece minute, m-am uitat în spate și am văzut, printre pungile unsuroase și desfăcute, plăcintele abia ciugulite. Cât de straniu! m-am gândit. Nimic din grădina mamei nu era irosit. 

În era microundelor, când până și gazonul vine în suluri, societatea pare a ne oferi doar mai multe calorii cu mai puține lucruri hrănitoare în ele. Noile mentalități cu privire la viața de cuplu ne conduc spre case mai mari, dar mai goale. Parentingul la modă ne-a impregnat copiii cu modele de acțiune rapidă, dar i-a înstrăinat de personajele biblice.

Poate avem nevoie de mai multe grădini și de mai puține fast-fooduri; de mai puține produse numite „Bunica...” și de mai multe bunici reale în casele noastre; de mașini mai lente și de mâncăruri care se prepară mai îndelung (fast-food se traduce ad litteram „mâncare rapidă”, n.t.). Dar probabil avem nevoie cel mai mult să realizăm că tot ce este demn are nevoie de timp pentru a crește.

Dacă soții și soțiile și-ar fi luat timp să cultive grădini împreună, ar fi cultivat și căsnicii mai bune? Și ce s-ar întâmpla dacă familiile ar sta seara pe leagăne în grădină, numărând stele adevărate în locul stelelor de televiziune? În lumea noastră de unică folosință, suntem tentați să vrem rezultate de tipul „comandă rapidă” și chiar „curierat rapid” direct la ușa noastră. Cu toate acestea, orice lucru de calitate cere timp pentru plănuire și îngrijire. Grădinile necesită timp pentru a rodi. Copiii necesită timp pentru a fi educați. Iar plăcintele adevărate se fac prin muncă grea.

Eu cred că Dumnezeu i-a lăsat pe Adam și pe Eva într-o grădină dintr-o mulțime de motive, dar în principal pentru a ne aminti că ceea ce contează cel mai mult nu este comandat, ci făcut cu mâna ta. Așadar, am decis ca următoarea plăcintă pe care o vor mânca băieții mei să fie făcută de ei.

Doamne, ajută-mă să am grijă de ceea ce este cel mai important!

Cindy R. Chamberlin