Acoperirea prejudiciului

Învățați-vă să faceți binele, căutați dreptatea, ocrotiți pe cel asuprit,  faceți dreptate orfanului, apărați pe văduvă! – Isaia 1:17

Richard Luttrell, proaspăt absolvent al școlii militare americane, avea 18 ani când s-a îndreptat spre Vietnam. În 1967, în timpul primei bătălii la care a participat, a întâlnit un soldat inamic față în față. Fiecare l-a țintit pe celălalt într-o manieră amenințătoare, dar Richard a apăsat primul pe trăgaci, omorându-l pe loc. Trupul însângerat a căzut la picioarele lui și, alături, a căzut și o fotografie de mărimea unui timbru. Aceasta prezenta un soldat cu o fetiță, cel mai probabil fiica vietnamezului. Au urmat alte bătălii și confruntări, una după alta, până când Richard a fost rănit și trimis acasă. El s-a întors încărcat de episoade pline de groază, dar cel mai tulburător dintre toate era amintirea micii fotografii. La un moment dat, el a încercat să rezolve această problemă, lăsând această poză alături de lista celor căzuți, la memorialul dedicat foștilor combatanți din Vietnam, din Washington, D.C. A scris câteva rânduri, cerându-i iertare soldatului pentru că i-a luat viața și cerându-i iertare fetiței că i-a luat tatăl. Cineva a găsit scrisoarea și a publicat-o într-un ziar. Apoi l-a găsit pe Richard ca să-i dea fotografia înapoi. Așa că Richard nu a reușit să scape de amintirile lui vinovate. N-avea decât să caute copila necunoscută ca să-i ceară personal iertare. După mai multe coincidențe a reușit să o întâlnească. La 33 de ani după evenimentul din Vietnam, Richard Luttrell și Lan Trong Ngoan în sfârșit s-au întâlnit.

„Aș fi preferat să mor eu în acea bătălie”, i-a spus el, printre lacrimi și regrete. „Îmi pare rău cu adevărat, sper să mă ierți!” Astfel și-a găsit Richard pacea.

Uneori credem că, dacă simțim părere de rău, este destul, e suficient să fie schimbat cursul acțiunii. Am fost sinceri când ne-am mărturisit greșelile lui Dumnezeu și apoi așteptăm să se închidă capitolul și să întoarcem liniștiți pagina. Totuși, textul biblic de astăzi cuprinde obligația celui care își regretă greșeala. Acesta trebuie să acopere paguba atât cât mai este posibil. Richard Luttrell a făcut tot ce i-a stat în putere să se achite moral față de familia celui pe care l-a omorât.

„Cererea victimei pentru a putea ierta cuprinde recunoașterea prejudiciului adus, pocăința, compasiunea pentru victimă și o dovadă de empatie, precum și o oarecare reparație. Aceasta este singura cale de eliminare a stresului emoțional”, e de părere Enrique Echeburúa, profesor de psihologie clinică la Universitatea Țării Bascilor (Spania).

Fie ca Dumnezeu să ne ajute să ne cerem iertare și să reparăm, pe cât posibil, răul produs!