Obsesia

Pentru ca, în vremea care îi mai rămâne de trăit în trup,  să nu mai trăiască după poftele oamenilor,  ci după voia lui Dumnezeu. – 1 Petru 4:2

 

În epistola sa, apostolul Petru face o listă de probleme umane universale și îi avertizează pe credincioși să părăsească drumul imoralității și să calce pe urmele lui Isus. El spune că Hristos a suferit pentru noi în trup și a sfârșit-o cu păcatul (1 Petru 4:1) și imediat îi îndeamnă pe urmașii lui Hristos să nu mai trăiască conform patimilor lor, ci după voința lui Dumnezeu (v. 2). Interesant, cuvântul grecesc folosit de Petru cu referire la patimile umane este epitomia, care acoperă o serie de concepte foarte strâns legate de dependență. Aceste concepte sunt înrudite cu pofta, dorința, nerăbdarea, nestăpânirea, lăcomia și desfrâul.

O trăsătură clară a oricărui tip de dependență este obsesia, sau gândul intens și persistent care cere repetarea actului adictiv. Atâta vreme cât actul nu are loc, persoana trece printr-un disconfort sever și în mod frecvent își pierde cumpătul. De fiecare dată când aceste gânduri obsesive îl invadează, cel în cauză simte că îi lipsește libertatea personală.

Unul dintre cele mai strălucite cazuri de convertire din perioada creștinismului timpuriu este cel al lui Augustin de Hippo (354–430 d.Hr.). Deși a fost crescut în învățătura creștină de mama sa, Monica, el a părăsit biserica și a trăit o viață desfrânată, având o aventură cu o femeie care i-a născut un fiu. Convingerile sale s-au schimbat de la o filosofie la alta, dar au rămas păgâne. Într-o zi, pe când se afla singur în grădină, a auzit o voce ca de copil chemându-l: „Ia și citește!” Augustin s-a uitat împrejur și a văzut un pergament cu Epistola apostolului Pavel către Romani: „Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri și în beții; nu în curvii și în fapte de rușine; nu în certuri și în pizmă, ci îmbrăcați-vă în Domnul Isus Hristos și nu purtați grijă de firea pământească pentru ca să-i treziți poftele” (Romani 13:13,14). La scurt timp după aceea, el a fost botezat de episcopul Ambrozie, la vârsta de 33 de ani. Scrierile Sfântului Augustin au o influență uriașă asupra creștinismului. Istoria sa constituie un exemplu de transformare morală.

Chiar și atunci când ești încătușat de vreo dependență sau de păcat, nu este totul pierdut. Mesajul citit de Augustin, precum și cel din 1 Petru 4:2, indică spre aceeași soluție: Isus Hristos. Încredințează-I Lui gândurile și comportamentul, pentru că El vrea să te ajute să le canalizezi cel mai bine.