Dependenţa de televizor

Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos,  tot trupul tău va fi plin de lumină. – Matei 6:22

 

Televizorul este unul din aparatele care stă în fața ochilor oamenilor cele mai lungi perioade de timp. În medie, europenii privesc la televizor cam 18 ore pe săptămână, iar americanii, aproximativ 28 de ore. Oamenii din alte țări se uită mai puțin la televizor. Dar tendința generală este de a privi prea mult la televizor. Programele de televiziune au reprezentat numărul unu în trecut, în lume, înainte de computer și de internet. Cei mai mulți telespectatori privesc la televizor mai mult timp decât citind, jucându-se, practicând sporturi sau având activități culturale sau împreună cu familia.

Au fost identificate o serie de efecte negative legate de privitul la televizor. Acest lucru favorizează violența, promiscuitatea, pasivitatea și constituie un obstacol în calea activității fizice. Favorizează valorile superficiale sau chiar imorale. Publicitatea este periculoasă pentru copii și adulți. Folosirea tehnicilor foarte complexe ale imaginilor îl incită pe telespectator să vadă materialele care sunt prezentate într-o manieră aproape irezistibilă. În orice caz, televiziunea fură o cantitate imensă de timp printr-un magnetism care îl ține pe telespectator inconștient de trecerea timpului. E adevărat că uneori televiziunea transmite programe educaționale, transmite noutăți folositoare sau chiar promovează valori morale; doar că, asemenea conținut este minim comparat cu celelalte obișnuite.

Dar, chiar și așa, este un alt risc major: dependența. Viitorul dependent începe să privească la televizor ca să se relaxeze și, fără să-și dea seama, mărește numărul de ore folosite în acest scop. El dezvoltă un interes excesiv față de anumite programe: telenovele, știri, sport, jocuri, filme… sau orice altceva. El simte nevoia să se uite mai mult ca să se simtă mai bine. Îi vine foarte greu să închidă televizorul. Când nu se uită la televizor, mintea i se îndreaptă către aceleași programe, care se împletesc în imaginația sa. La un moment dat își dă seama că a apărut o problemă și încearcă să stabilească o limită, dar nu reușește și începe să se simtă vinovat pentru recidive. Acestea sunt deja simptome de adicție. Ca rezultat, viața începe să se complice și aceasta îi afectează relațiile cu familia, prietenii, colaboratorii și colegii.

Unii oameni cad mai repede în acest obicei decât alții. Gândește-te la punctele tale tari și slabe și îndreaptă-te către Dumnezeu pentru a-I cere înțelepciune ca să poți lua o hotărâre în rutina ta zilnică, inclusiv privind timpul de stat în fața televizorului. Dacă ai o predispoziție la orice tip de adicție, probabil că unele lucruri trebuie evitate cu desăvârșire, urmând sfatul Evangheliei (Matei 18:9).