Dumnezeu, tăria noastră

Să crești un copil este foarte solicitant. De fapt, poate fi cea mai grea slujbă din câte există. Acest lucru este cu atât mai adevărat în dreptul părinților de copii cu nevoi speciale. Am descoperit acest lucru atunci când cel de-al treilea copil al meu a fost diagnosticat cu autism, o condiție neuronală care afectează abilitățile sociale și lingvistice.

La vârsta de trei ani, băiatul meu încă nu vorbea. Atunci când am aflat că există probabilitatea că el să nu îmi poată vorbi niciodată sau să nu își arate nici cel mai mic sentiment de tandrețe sau de conexiune, a fost într‑adevăr devastator. Deși acest lucru era cea mai mare provocare din viața mea, am hotărât să fac tot ce îmi stă în putere pentru a-l ajuta să se dezvolte și să își atingă cel mai înalt potențial. L-am învățat cum să se dea pe role și, chiar dacă mi s-a spus că s-ar putea să nu aibă echilibrul sau coordonarea necesară pentru aceasta, l-am învățat cum să meargă și cu bicicleta. L-am copleșit cu îmbrățișări și i-am spus „te iubesc” chiar dacă însemna sau nu ceva pentru el. I-am citit și m-am jucat cu el, chiar dacă niciodată nu avea contact vizual cu mine. M-am angajat ca suplinitoare la școala la care mergea, pentru a învăța cum să le predau noțiuni și cum să interacționez cu cei cu nevoi speciale.

În zilele cele mai grele m-am ancorat puternic în promisiunea: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta! Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările” (Proverbele 3:5,6). În decursul anilor am învățat multe lucruri. Nu aș fi putut niciodată să reușesc fără puterea dată de Dumnezeu. Am învățat să mă încred în El ca niciodată înainte și am învățat să las lucrurile în mâna Lui. Doar așa pot înfrunta fiecare zi, știind că am pe Cineva la care pot apela atunci când am nevoie de putere.

Starea fiului meu s-a îmbunătățit de-a lungul anilor și, chiar dacă tot nu poate comunica verbal, poate comunica prin iPad, prin limbajul semnelor, prin gesturi și adoră să fie îmbrățișat. Doar pentru că poate nu sunt considerați „normali” sau nu îi înțelegem întotdeauna, nu ar trebui să îi privăm pe acești copii de iubirea noastră.

Dragă Doamne, ajută-ne atunci când ne confruntăm cu provocările parentale! La Tine, toate lucrurile sunt cu putință.

Shirley Jones