Răbdarea

Răbdarea este o provocare pentru toate familiile din ziua de azi. Într-o lume de genul: „Vreau asta acum!” „Grăbește-te!” și „Nu pot aștepta!”, unde părinții obosiți și suprasolicitați cedează în fața unui copil plângăcios și nerăbdător, toleranța este o virtute de care avem foarte multă nevoie.

Într-o lecție despre tehnologia modernă versus cea veche, copilul meu de grădiniță și-a dat seama repede că oamenii „de pe vremuri” aveau multă răbdare. El a afirmat direct: „Trebuie să fi durat o veșnicie pentru a trimite o scrisorică prin mesagerul călare!” Astăzi, cu câteva clickuri, primești mesaje instant sau un pachet direct la ușă. Să nu uităm că modalitatea în care spălăm hainele sau mâncăm la masă s-a schimbat drastic în decursul unui secol. S-a schimbat modul în care percepem timpul.

Dar să privim și la răbdarea noastră de părinți și la ce observă copiii noștri la noi. De câte ori ți-ai rugat copilul să adune după el, iar el „a uitat” de fiecare dată? Ești irascibil(ă) cu el? Ești agitat(ă) în trafic? Și, mai mult, cât de răbdător(toare) ești când înduri cozi lungi sau ești pus(ă) în așteptare când suni la serviciul pentru clienți? Noi suntem exemplele menite pentru copiii noștri și culegem roadele corespunzătoare, bune sau rele. Dar harul nostru salvator este Dumnezeu, exemplul nostru divin. Iar noi, cunoscând toată îngăduința pe care a avut-o cu noi, am face bine să Îi urmăm exemplul și să culegem roade bune prin cei care ne-au fost încredințați de El.

De câte ori trecem printr-o criză și ne impacientăm, acest cântec ne ajută să vedem lucrurile dintr-o altă perspectivă:

„Ai răbdare și așteaptă, nu fi atât exagerat!

Dacă răbdare nu ai, o să fii foarte stresat.

Adu-ți aminte și Dumnezeu cât ți-a răbdat

Și de câte ori și alții pe tine te-au așteptat!”

Doamne, dă-mi o inimă plină de răbdare, care să radieze în tot ce zic și în tot ce fac! Îți mulțumesc pentru că îmi ești exemplu!

Jocelyn D. Zvosechz