Corint

Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat şi îndupleca pe iudei şi pe greci. (Fapte 18:4)

Corintul era un mare centru comercial şi una dintre cetăţile importante ale lumii. Totodată, era o cetate dedată aproape în întregime idolatriei. Pavel a observat obstacolele uriaşe care stăteau în calea vestirii Evangheliei într-un astfel de loc. În afară de idolatrie, o altă trăsătură proverbială a Corintului – chiar şi printre păgâni – era imoralitatea grosolană.
Şi de data aceasta, Pavel şi-a adaptat metoda de prezentare în funcţie de ascultătorii lui. În Atena, capitala intelectuală a lumii, el a întâmpinat logica cu logica, ştiinţa cu ştiinţa, filozofia cu filozofia. Dar ştia că o asemenea abordare nu le-ar fi câştigat interesul oamenilor indiferenţi din Corint. De aceea, a decis să evite argumentele elaborate şi să pună accent pe „Isus Hristos, şi pe El răstignit”. (1 Corinteni 2:2)
Pavel a vorbit despre originea umilă a lui Isus, care a crescut în Nazaret, un alt oraş cunoscut pentru răutatea locuitorilor lui. A predicat despre cruce, ştiind că această temă era o piatră de poticnire pentru iudei şi o nebunie pentru păgâni (vezi 1 Corinteni 1:23). Însă, pentru Pavel, crucea era singurul obiect care merita interesul lui suprem. Ştia din experienţă personală că, dacă un păcătos vede o singură dată dragostea Tatălui, aşa cum s-a manifestat ea prin jertfa Fiului Său, inima lui este schimbată şi, de atunci înainte, Hristos este totul în toate. Dacă entuziasmul lui Pavel scădea vreodată, o singură privire la cruce îi era suficientă ca să îl ajute să meargă înainte cu o energie înnoită.
Însă iudeii din Corint au închis ochii în faţa dovezilor pe care Pavel le prezenta atât de clar. Deşi a obţinut aici un oarecare succes, apostolul nu era convins că era înţelept să încerce să clădească o biserică din materia­lul pe care îl găsise acolo.

Un gând inspirat: „Pavel era un orator redutabil. Înainte de convertire, deseori căutase să-i impresioneze pe ascultătorii săi prin avânturi oratorice. Acum însă, dăduse la o parte toate acestea. […] Nevoile imediate, încercările prezente ale sufletelor care se luptă – acestea trebuie întâmpinate cu indicaţii solide şi practice, întemeiate pe principiile fundamentale ale creştinismului.” (Faptele apostolilor, pag. 251, 252)

Mesajul zilei: Pentru noi, la fel ca şi pentru Pavel, crucea trebuie să se afle în centrul a ceea ce Domnul Hristos înseamnă pentru noi.

Faptele apostolilor, capitolul 24