Apropierea nenorocirii

[Cuvântul Domnului] în inima mea este ca un foc mistuitor, închis în oasele mele. Caut să-l opresc, dar nu pot. (Ieremia 20:9)

Primii ani ai domniei lui Ioiachim au fost plini de semnele apropierii nenorocirii. Asiria şi Egiptul, pe care împăraţii lui Iuda se bazaseră în trecut, urmau să fie înlocuite pe scena lumii de Babilon. La început, au fost luaţi robi şi duşi în Babilon numai câţiva iudei, dar au fost urmaţi de mii şi apoi de zeci de mii. Printre aceşti captivi, se aflau şi Da­niel, şi prietenii lui. Trei împăraţi evrei – Ioiachim, Ioiachin şi Zedechia – urmau să devină vasalii împăratului babilonian.
Cei credincioşi nu numai că au luat seama la profeţiile legate de distrugere, ci priveau şi dincolo, prin credinţă, la vremea restaurării care urma să aibă loc după şaptezeci de ani de robie. Ei le-au transmis copiilor lor credinţa în făgăduinţele lui Dumnezeu. Aşa au aflat tânărul Daniel şi cei trei prieteni ai lui despre ceea ce îi aştepta în viitor. Ei ştiau că aveau nevoie de multă răbdare ca să îndure prezentul.
În aceste vremuri dificile, Dumnezeu i-a poruncit lui Ieremia să noteze cuvintele pe care le-a rostit. Ieremia i-a dictat lui Baruc, scribul lui, cartea care astăzi îi poartă numele.

Un gând inspirat: „Planul lui Dumnezeu nu este să trimită soli care să măgulească şi să placă păcătoşilor; El nu dă solii de pace pentru a-i legăna pe cei nesfinţiţi într-o siguranţă falsă. Din contră, El aşază poveri grele asupra conştiinţei făcătorului de rele şi îi străpunge sufletul cu săgeţile ascuţite ale simţământului vinovăţiei. Îngerii-slujitori îi prezintă judecăţile de temut ale lui Dumnezeu, pentru a-i adânci simţământul nevoii şi a-l aduce la strigătul agonizant: ’Ce trebuie să fac, ca să fiu mântuit?’ (Fapte 16,30) Însă Mâna care umileşte până la pământ, mustră păcatul şi face de ruşine mândria şi ambiţia este Mâna care-l înalţă pe cel pocăit şi zdrobit. Cu cea mai adâncă împreună-simţire, Acela care îngăduie pedepsei să cadă, întreabă: ’Ce vrei să-ţi fac?’” (Profeţi şi regi, pag. 435)

Mesajul zilei: Pedepsele lui Dumnezeu au menirea de a favoriza po­căinţa şi iertarea. Prin istoria lui Israel şi Iuda, putem să ne deprindem să vedem mâna Sa la lucru în viaţa noastră şi modul în care să răspundem la invitaţia de a ne lăsa călăuziţi de El.

Profeţi şi regi, capitolul 35