Urmările neascultării

Era adevărat deci ce am auzit eu în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta! Nu credeam tot ce se zicea, până n-am venit şi am văzut cu ochii mei. Şi iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea şi înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine… Pentru că Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate. (2 Cronici 9:5,6,8)

În a doua parte a vieţii lui, Solomon a uitat cine i-a dat înţelepciune şi măreţie imperială. El a eşuat lamentabil în împlinirea planului lui Dumnezeu de a le descoperi altora mai clar principiile marii lupte. 
Printre cauzele principale ale căderii lui Solomon a fost şi faptul că el nu a reuşit să îşi păstreze spiritul de sacrificiu de sine. Când Moise a cerut ajutor pentru construirea cortului din pustie, Dumnezeu a înzestrat anumite persoane, şi îndeosebi pe Beţaleel şi pe Oholiab, cu înţelepciune şi pricepere ca să construiască sanctuarul şi să facă toate uneltele lui speciale. Descendenţii acestor lucrători au moştenit, în mare parte, abilităţile părinţilor lor. Dar, treptat, ei şi-au pierdut legătura cu Dumnezeu şi dorinţa de a-L sluji în mod altruist. Ei au cerut salarii mai mari şi s-au lăsat cuprinşi de spiritul lăcomiei. Când Solomon a avut nevoie de oameni pricepuţi pentru lucrările de la templu, el a fost nevoit să apeleze la Hiram, un urmaş fenician al lui Oholiab, a cărui cerere de a primi un salariu mai mare a fost treptat acceptată, ceea ce a făcut ca lucrătorii din toată împărăţia să impună aceleaşi condiţii.
Egoismul l-a dus pe Solomon la înăl­ţare de sine. Spiritul misionar a fost înlocuit cu preocupări comerciale. Astfel, mărturia pe care Dumnezeu dorea să o dea lumii a fost umbrită.

Un gând inspirat: „Dar aceia care stau într-un turn înalt şi care datorită poziţiei lor se presupune că au o mare înţelepciune se află în cea mai mare primejdie. Dacă nu fac din Dumnezeu sprijinul lor, astfel de oameni vor cădea cu siguranţă.” (Profeţi şi regi, pag. 60)

Mesajul zilei: Principiul tăgăduirii de sine trebuie cultivat zi de zi, fiindcă de el depind aproape toate hotărârile noastre. Argumentul că ni se cuvine un lucru sau altul este primul pas spre amorţirea spirituală şi spre pierderea relaţiei adevărate cu Domnul.

Profeţi şi regi, capitolul 4