Sola Scriptura

Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu. (Matei 4:4)

Întâlnirile congresului Conferinței Generale din 1909 au avut loc de joi, 13 mai, până duminică, 6 iunie. Ellen White avea atunci 82 de ani. Probabil că presimțea că era ultima dată când mai apărea la un congres mondial. W.A. Spicer, primul secretar al Conferinței Generale, relatează astfel cuvintele de rămas-bun ale lui
Ellen White în ziua închiderii: „A luat Biblia din care citise, a deschis-o, a ținut-o în mâinile care îi tremurau din cauza vârstei și a rostit: «Frați și surori, vă recomand această carte». A închis apoi cartea fără să adauge vreun alt cuvânt și a coborât de pe scenă. A fost ultimul discurs pe care l-a rostit cu ocazia unei adunări mondiale a Bisericii Adventiste” (Spiritul Profetic în Mișcarea Adventă, p. 30).

Ellen White mărturisește despre autoritatea supremă a Bibliei în biserica lui Dumnezeu: „Dar Dumnezeu va avea un popor pe pământ care să susțină Biblia, și numai Biblia, ca măsură a tuturor învățăturilor și ca temelie a tuturor reformelor. Părerile oamenilor învățați, deducțiile științei, crezurile sau hotărârile consiliilor ecleziastice, atât de numeroase și contradictorii, cum sunt și bisericile pe care ele le reprezintă, glasul majorității – niciuna și nici toate acestea laolaltă nu trebuie privite ca dovadă pentru sau împotriva vreunui punct al credinței religioase. Înainte de a primi orice învățătură sau precept, trebuie să cerem un clar «așa zice Domnul» în sprijinul ei” (Tragedia veacurilor, p. 511).

Martin Luther și primii reformatori s-au ridicat împotriva abuzurilor Bisericii Catolice din epoca lor, acordând Sfintelor Scripturi un rol critic față de faptele dogmatice arbitrare și fosilizate de tradiție. Astfel a luat ființă principiul evanghelic Sola Scriptura. Acest lucru înseamnă că Biblia este singura noastră regulă de credință și de evlavie practică, și nu tradiția, considerată de catolici drept sursă deținătoare a revelației. Principiul Sola Scriptura continuă să fie susținut și apărat de poporul lui Dumnezeu: „În Cuvântul Său, Dumnezeu a încredințat oamenilor cunoștința necesară pentru mântuire. Sfintele Scripturi trebuie să fie primite ca o descoperire autoritară, infailibilă a voinței Sale. Ele sunt măsura caracterului, descoperitorul doctrinelor și dovada experienței” (Ibid., p. 2 din Introducere).

Dețineți o Biblie? Studiați-o în fiecare zi. Sunt numeroși frații voștri de credință din alte epoci care și-au dat viața pentru această Carte sfântă.