giovedì, 23 gennaio 2020
Trăiește clipa
Bucură-te, tinere, în tinerețea ta, fii cu inima veselă cât ești tânăr, umblă pe căile alese de inima ta și plăcute ochilor tăi, dar să știi că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecată. (Eclesiastul 11:9)
Tema din Eclesiastul, carpe diem (trăiește clipa), este comună literaturii universale. Expresia în sine a fost consacrată de poetul latin Horațiu (secolul I î.Hr.) în ale sale Ode. De aici s-a născut versiunea Renașterii, veselă, lejeră, profană, pe care poetul Garcilaso de la Vega o formulează astfel în Sonetul XXIII:
Bucurați-vă cu pasiune de dulcele fruct
Al frugalei primăveri, înainte ca rafalele timpului
Să acopere de ninsori semețele culmi;
La fel ca în Eclesiastul, viața, frumusețea, plăcerile tinereții țin de adverbele de timp „înainte să” și „cât timp”, însă cu o diferență fundamentală: la final de tot, Solomon include judecata divină pe care poeții o uită.
Există, totuși, un Dumnezeu în ceruri… Când fac din viața mea o experiență veselă, amuzantă, dar iresponsabilă. Când asociez oportunitățile și scopurile vieții cu plăcerea, divertismentul, și nu cu munca. Când regulile și criteriile care îmi ghidează conduita îmi sunt dictate de pornirile inimii și de reclamele care mă înconjoară. Când centrul existenței, ceea ce mă interesează cel mai mult, este propria persoană, fără să țin cont nici de Dumnezeu, nici de părinți, nici de profesori, nici de prieteni. Când vreau să profit la maximum și cu pasiune de tot ceea ce văd, ating, gust și simt, fără niciun control calitativ sau cantitativ. Când vreau să profit de fiecare moment al vieții mele ca și cum ar fi ultimul.
Să nu uităm niciodată că, deși avem liberul-arbitru, deci putem alege, putem acționa sau nu, suntem ființe care răspundem moral de faptele noastre, că emoțiile și simțurile noastre trebuie supuse controlului inteligenței și conștiinței noastre. Că, așa cum proclamă Scriptura, ce semănăm, aceea vom culege, că timpul și dificultățile vor pune la încercare tot ce am construit. Că, în final, după cum conchide Solomon, datoria oricărui om este aceasta: „Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, și judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău” (Eclesiastul 12:13-14).
Dumnezeu să ne ajute să folosim cu înțelepciune timpul pe care îl avem la dispoziție.