Cântarea Cântărilor 2
2
Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi. –
2
Ca un crin în mijlocul spinilor, așa este iubita mea între fete. –
3
Ca un măr între copacii pădurii, așa este preaiubitul meu între tineri. Cu așa drag stau la umbra lui, și rodul✦ lui este dulce pentru cerul gurii mele.
4
El m-a dus în casa de ospăț, și dragostea era steagul fluturat peste mine.
5
Întăriți-mă cu turte de struguri, înviorați-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragostea lui!
6
Să-și pună mâna stângă✦ sub capul meu și să mă îmbrățișeze cu dreapta lui! –
7
Vă jur✦, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele și cerboaicele de pe câmp: nu stârniți, nu treziți dragostea până nu vine ea! –
8
Aud glasul preaiubitului meu. Iată-l că vine sărind peste munți, săltând pe dealuri.
9
Preaiubitul meu seamănă cu✦ o căprioară sau cu puiul de cerboaică. Iată-l că este după zidul nostru, se uită pe fereastră, privește printre zăbrele.
10
Preaiubitul meu vorbește și-mi zice: „Scoală-te✦, iubito, și vino, frumoaso,
11
căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia și s-a dus.
12
Se arată florile pe câmp, a venit vremea cântării și se aude glasul turturelei în câmpiile noastre.
13
Se pârguiesc roadele în smochin și viile înflorite își răspândesc mirosul. Scoală-te✦, iubito, și vino, frumoaso!
14
Porumbiță din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi✦ fața ta și fă-mă să-ți aud glasul, căci glasul tău este dulce, și fața ta – plăcută!” –
15
Prindeți-ne vulpile✦, vulpile cele mici, care strică viile, căci viile noastre sunt în floare! –
16
Preaiubitul meu este al✦ meu, și eu sunt a lui; el își paște turma între crini.
17
Până✦ la răcoarea zilei și până la lungirea umbrelor, întoarce-te, iubitule, sari ca o căprioară✦ sau ca puiul de cerb peste munții ce ne despart!