myBible

A treia plângere a lui Iov

9 Iov a răspuns astfel:

² „Știu bine că este așa. Cum ar putea omul^✦ să fie drept înaintea lui Dumnezeu?

³ Dacă ar dori să se judece cu El, n-ar putea răspunde nici măcar la o pricină dintr-o mie.

⁴ Dumnezeu este înțelept cu inima^✦ și tare în putere: cine L-a înfruntat și a scăpat teafăr?

⁵ El mută munții fără ca ei să prindă de veste, îi răstoarnă în mânia Lui.

⁶ Zguduie^✦ pământul de la locul^✦ lui, încât i se clatină stâlpii.

⁷ Poruncește soarelui să nu mai răsară și închide stelele sub pecetea Lui.

⁸ Numai El^✦ întinde cerurile și umblă pe înălțimile mării.

⁹ El a făcut^✦ Ursa-Mare,^a Orionul, Pleiadele și Constelațiile^b Sudului.

¹⁰ El face^✦ lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr.

¹¹ Iată, El trece pe lângă mine, și nu-L văd^✦; se duce, și nu-L zăresc.

¹² Dacă^✦ înșfacă El ceva, cine-I va sta împotrivă? Și cine-I va spune: «De ce faci asta?»

¹³ Dumnezeu nu-Și înfrânează mânia; sub El se pleacă părtașii lui Rahab^a.

¹⁴ Deci cum aș putea eu să-I răspund, și ce cuvinte aș putea alege?

¹⁵ Deși sunt nevinovat^✦, nu I-o pot spune: pot doar să cerșesc îndurare de la Judecătorul meu.

¹⁶ Dacă L-aș chema și mi-ar răspunde, tot n-aș putea crede că mi-ar asculta glasul –

¹⁷ El, care mă doboară ca o furtună, care îmi înmulțește rănile fără temei^✦,

¹⁸ care nu mă lasă să-mi trag sufletul, ci mă satură de amărăciune.

¹⁹ Dacă aș recurge la forță, iată, El este atotputernic. Dacă aș apela la dreptate, cine mă va lua în seamă^a?

²⁰ Oricât de drept aș fi, însăși gura mea m-ar scoate vinovat. Oricât de neprihănit aș fi, El m-ar dovedi strâmb.

²¹ Sunt fără pată; nu-mi pasă de mine: îmi disprețuiesc viața.

²² Totuna e – de aceea spun eu că El îl nimicește și pe cel neprihănit^✦ ca pe cel rău.

²³ Când biciul urgiei aduce o moarte năprasnică, El Își bate joc de disperarea celor nevinovați.

²⁴ Pământul a fost dat pe mâna celor răi; El acoperă^✦ ochii judecătorilor pământului – dacă nu El, atunci cine?

²⁵ Zilele^✦ mele aleargă mai iute decât un alergător; au fugit și n-au văzut fericirea;

²⁶ au trecut ca niște corăbii de papirus^a, ca un vultur^✦ care se năpustește asupra prăzii.

²⁷ Dacă^✦ zic: «Vreau să-mi uit jalea, să-mi înseninez chipul și să fiu voios»,

²⁸ sunt îngrozit^✦ de toate chinurile mele. Știu că nu mă vei scoate nevinovat^✦.

²⁹ Deci dacă voi fi găsit oricum vinovat, de ce să mă mai trudesc degeaba?

³⁰ Chiar dacă^✦ m-aș spăla cu zăpadă, și mi-aș curăți mâinile cu leșie,

³¹ Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi de mine până și hainele.

³² El nu-i^✦ un om, ca mine, să-I pot răspunde și să mergem împreună la judecată.

³³ O, dacă ar fi^✦ un mediator între noi, să-și pună mâna peste amândoi!^a

³⁴ De Și-ar abate^✦ Domnul nuiaua de la mine, ca să nu mă mai înspăimânte grozăvia Lui!

³⁵ Atunci aș vorbi fără să-mi mai fie teamă de El; dar pentru că nu este așa, rămân singur, cu mine însumi.

9:9^a Sau: „Arcturus”.
9:9^b Lit. „camerele”.
9:13^a Numele unui balaur mitic, simbol al aroganței și furiei, folosit aici ca metaforă pentru Egipt (cap. 26:12. Ps. 87:4; 89:11. Is. 30:7; 51:9).
9:19^a Sau: „cine mă va cita (la judecată)?”
9:26^a Istoricul Pliniu (Ist. nat. 13.22.72) atestă folosirea papirusului de către egipteni pentru facerea de ambarcațiuni ușoare. Vezi și Is. 18:1-2.
9:33^a Prin acest gest, mediatorul anunță simbolic că are autoritatea de a judeca cele două părți aflate în litigiu.