Iov 17
17
Mi se pierde suflarea, mi se sting zilele, mă așteaptă mormântul✦.
2
Sunt înconjurat de batjocoritori, și ochiul meu trebuie să privească spre ocările✦ lor.
3
Pune-Te singur zălog✦ pentru mine înaintea Ta; altfel, cine ar putea răspunde pentru mine?
4
Căci le-ai încuiat inima în fața priceperii. De aceea nici nu-i vei lăsa să biruie.
5
Cine își dă prietenii să fie prădați, copiilor aceluia li se vor topi ochii.
6
M-a făcut de basmul✦ oamenilor și ca unul pe care-l scuipi în față.
7
Ochiul✦ mi se întunecă de durere; toate mădularele mele sunt ca o umbră.
8
Oamenii fără prihană sunt înmărmuriți de aceasta, și cel nevinovat se răscoală împotriva celui nelegiuit.
9
Cel fără prihană rămâne totuși tare pe calea lui, cel cu mâinile✦ curate se întărește tot mai mult.
10
Dar voi toți întoarceți-vă✦, veniți iarăși cu cuvântările voastre, și vă voi arăta că între voi niciunul nu e înțelept!
11
Ce! Mi s-au dus✦ zilele, mi s-au nimicit planurile, planurile acelea făcute cu atâta iubire în inima mea…
12
Și ei mai spun că noaptea este zi, că se apropie lumina, când întunericul a și venit,
13
când Locuința Morților o aștept ca locuință, când în întuneric îmi voi înălța culcușul,
14
când strig gropii: «Tu ești tatăl meu!» și viermilor: «Voi sunteți mama și sora mea!»
15
Unde mai este atunci nădejdea mea? Și cine mai poate vedea nădejdea mea?
16
Ea se va coborî✦ cu mine la porțile Locuinței Morților, când vom merge împreunăa să ne odihnim✦ în țărână.”
Lábjegyzetek
- 17:16a Nădejdea mea și eu.