Habacuc 1
1
Descoperirea pe care a primit-o profetul Habacuc.
Prima plângere a profetului
2
Până când voi striga după ajutor, DOAMNE, fără✦ să asculți? Până când să strig către Tine: „Silnicie!” fără să vii în ajutorul celui asuprit?
3
De ce mă lași să văd nelegiuirea și privești liniștit la nedreptate? Sub ochii mei are loc prăpăd și silnicie, se nasc certuri și se stârnesc dușmănii.
4
De aceea legea este fără putere și dreptatea nu mai răzbește; cei răi✦ îi împresoară pe cei drepți, de aceea se fac judecăți strâmbe.
Răspunsul lui Dumnezeu
5
„Priviți✦ printre neamuri și vedeți, uimiți-vă și îngroziți-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare pe care n-ați crede-o dacă v-ar povesti-o cineva!
6
Iată, îi ridic pe caldeeni✦, popor turbat și iute, care străbate întinderea pământului ca să pună mâna pe locuințe care nu sunt ale lui.
7
El este grozav și înfricoșător; dreptatea și măreția lui vin de la sine însuși.
8
Caii lui sunt mai iuți decât leoparzii, mai aprigi decât lupii la căderea serii✦. Călăreții lui vin în galop, călăreții lui vin de departe, zboară✦ ca vulturul care înșfacă prada.
9
Toți vin numai pentru jaf, cu privirile ațintite în față, și adună prinși de război ca nisipul.
10
Își bat joc de regi și fac haz pe seama celor mari. Cetățile întărite le stârnesc râsul: ridică valuri de pământ și le iau,
11
apoi trec ca vântul și se duc: vinovat este cel care face din puterea✦ lui dumnezeul lui.”
A doua plângere a profetului
12
Nu ești Tu✦, DOAMNE, din veșnicie? Dumnezeul meu, Sfântul meu, nu dormia! DOAMNE, Tu ai rânduit poporul acesta pentru judecată✦; Tu, Stânca mea, l-ai ridicat ca să mustri!
13
Ochii Tăi sunt prea curați✦ ca să vadă răul și nu poți să privești răutatea. De ce Te uiți✦ la mișei și taci când cel rău îl înghite pe cel drept?
14
I-ai făcut Tu pe oameni ca pe peștii mării, ca pe vietățile mărunte, care n-au stăpân?
15
Vrăjmașul îi scoate✦ pe toți cu cârligul undiței, îi trage cu mreaja sa, îi strânge în năvod, de aceea se bucură și se veselește.
16
De aceea aduce jertfe✦ mrejei sale și arde tămâie în cinstea năvodului său, pentru că datorită lor are parte de belșug și bucatele lui sunt grase!
17
Oare își va scoate el sabiaa mereu ca să omoare fără milă atâta lume?