myBible

30 Când a văzut Rahela că nu-i naște^✦ copii lui Iacov, a fost cuprinsă de invidie^✦ pe sora ei și i-a zis lui Iacov: „Dă-mi copii, ori^✦ mor!”

² Iacov s-a aprins de mânie împotriva Rahelei și i-a zis: „Sunt eu oare^✦ în locul lui Dumnezeu, care te-a împiedicat să ai copii?”

³ Ea a zis: „Iat-o pe slujnica mea, Bilha^✦; intră la ea, ca să nască pe genunchii mei^✦ și să am^✦ și eu fii de la ea!”

⁴ Astfel, Rahela i-a dat-o de^✦ nevastă pe slujnica ei, Bilha, și Iacov a intrat la ea.

⁵ Bilha a rămas însărcinată și i-a născut lui Iacov un fiu.

⁶ Rahela a zis: „Mi-a făcut Dumnezeu dreptate^✦, mi-a ascultat glasul și mi-a dat un fiu!” De aceea, i-a pus numele Dan^a.

⁷ Bilha, slujnica Rahelei, a rămas iarăși însărcinată și i-a născut lui Iacov un al doilea fiu.

⁸ Rahela a zis: „Lupte mari și grele^a am dus cu sora mea și am biruit!” De aceea i-a pus numele Neftali^✦^b.

⁹ Când a văzut Leea că a încetat să mai nască, a luat-o pe slujnica ei, Zilpa, și i-a dat-o^✦ lui Iacov de nevastă.

Când a văzut Lea. Lea, obişnuită să nască un fiu în fiecare an, a devenit nerăbdătoare, când se părea că nu va mai naşte. Faptul că Rahela a obţinut fii prin slujnica ei nu a tulburat-o pe Lea atâta timp cât era în perspectivă să mai aibă copii, însă acum ajunsese victimă a invidiei, aşa cum fusese înainte sora ei. Mijlocul folosit de Rahela spre a păstra favoarea lui Iacov a făcut-o pe Lea geloasă, iar gelozia a condus-o la folosirea aceloraşi mijloace pe care le folosise Rahela. Totuşi, se pare că Lea a fost conştientă că urmărea un plan al propriei inimi, deoarece nu a făcut nici o referire la Dumnezeu în declaraţiile ei la naşterea celor doi fii ai Zilpei.

Cât despre Iacov, este surprinzător cât de uşor a consimţit la sugestiile ocolite ale soţiilor lui în scopul de a înmulţi urmaşii lor. Dacă avusese o oarecare scuză pentru că a luat-o pe Bilha spre a

o mulţumi pe iubita lui Rahela care nu avea copii, prin ce scuză putea el să-şi liniştească conştiinţa cu privire la propunerea Leii, care avea deja patru fii? O dată intrat pe calea cea rea, se pare că nu a văzut nici greşeala purtării lui, nici nu s-a gândit la posibilele ei urmări. Pe de altă parte, trebuie să fie admis că făcând aşa, el a urmat un obicei întâlnit pe vremea lui. Din legea codului lui Hammurabi şi alte documente cuneiforme ştim că astfel de practici erau legale şi acceptabile din punct de vedere social, mai ales când sterilitatea împiedica naşterea de copii. Probabil că existenţa acestui obicei este cauza principală care a făcut ca nici Avraam, nici Iacov să nu vadă nici o greşeală mare prin luarea slujnicelor lor de concubine.

Teljes kommentár olvasása →

¹⁰ Și Zilpa, slujnica Leei, i-a născut lui Iacov un fiu.

¹¹ „Cu noroc!”, a zis Leea. De aceea i-a pus numele Gad^a.

¹² Zilpa, slujnica Leei, i-a născut un al doilea fiu lui Iacov.

¹³ „Spre fericirea mea”, a zis Leea, „căci femeile mă vor ferici^✦.” Și i-a pus numele Așer^a.

¹⁴ Odată, la seceratul grâului, Ruben a ieșit și a găsit mandragore^a pe câmp. Le-a adus Leei, mama sa. Atunci, Rahela i-a zis Leei: „Dă-mi^✦, te rog, din mandragorele fiului tău!”

¹⁵ Leea i-a răspuns: „Nu-ți ajunge^✦ că mi-ai luat bărbatul? Acum vrei să iei și mandragorele fiului meu?” Și Rahela i-a zis: „Ei bine, poate să se culce cu tine în noaptea aceasta în schimbul mandragorelor fiului tău!”

¹⁶ Seara, pe când se întorcea Iacov de la câmp, Leea i-a ieșit în întâmpinare și i-a zis: „La mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu!” Și s-a culcat cu ea în noaptea aceea.

¹⁷ Dumnezeu a ascultat-o pe Leea, care a rămas însărcinată și i-a născut lui Iacov al cincilea fiu.

¹⁸ Leea a zis: „M-a răsplătit Dumnezeu pentru că i-am dat-o bărbatului meu pe slujnica mea.” De aceea i-a pus numele Isahar^a.

¹⁹ Leea a rămas iarăși însărcinată și i-a născut un al șaselea fiu lui Iacov.

²⁰ Leea a zis: „Frumos dar mi-a dăruit Dumnezeu! De data aceasta, soțul meu mă va prețui, pentru că i-am născut șase fii!” Și i-a pus numele Zabulon^a.

²¹ După aceea, a născut o fată, căreia i-a pus numele Dina.

²² Dumnezeu și-a adus aminte^✦ de Rahela, a ascultat-o și a făcut-o să aibă copii.

²³ Ea a rămas însărcinată, a născut un fiu și a zis: „Mi-a luat Dumnezeu ocara^✦!”

²⁴ Și i-a pus numele Iosif^a, zicând: „Să-mi mai adauge DOMNUL^✦ un fiu!”

Îmbogățirea lui Iacov

²⁵ După ce l-a născut Rahela pe Iosif, Iacov i-a zis lui Laban: „Dă-mi drumul^✦ să plec, ca să mă duc^✦ la locul meu, în țara mea!

După ce. După naşterea lui Iosif, Iacov a cerut permisiunea lui Laban să se întoarcă în Canaan. În conformitate cu v.25-28, se pare că Iosif a fost născut la sfârşitul celui de-al paisprezecelea an de slujire pentru Laban, la 7 ani după căsătoria sa (vezi cap. 29,21-28). Dacă cei 11 fii pe care îi avea acum Iacov s-au născut toţi în intervalul celor 7 ani care au trecut între căsătoria lui şi încheierea celor 14 ani de slujire la Laban, sau dacă unii dintre ei s-au născut în timpul celor şase ani care au mai rămas, din cei 20 pe care i-a petrecut acolo (cap. 31,38), nu este pe deplin clar.

Ordinea în care sunt enumeraţi aici fiii lui Iacov nu reprezintă în mod necesar ordinea cronologică precisă a naşterii lor, ci pare să fie întemeiată pe apartenenţa lor maternă. Moise enumără patru pentru Lea, apoi câte doi pentru Bilha şi Zilpa şi din nou Lea şi unul pentru Rahela – în aceste cinci grupe. Nici două cele enumerări ale fiilor lui Iacov raportate în Vechiul Testament nu redau în mod precis aceeaşi ordine (vezi Geneza 46,8-25; 49,3-27; Exod 1,1-4; Numeri 1,5-15; 1 Cronici 2,1-2; etc.) şi de aceea este imposibil să se descopere vreo enumerare corespunzătoare a succesiunii naşterii lor.

S-ar părea mai mult decât ciudat ca 11 fii şi o fiică (Geneza 29,32 la 30,24) să se fi născut în timpul primilor şapte ani de căsnicie a lui Iacov şi nici unul în restul de şase ani în care i-a mai slujit lui Laban. Dacă totuşi, acesta este cazul, atunci Lea a născut şapte copii în şapte ani cu o pauză de timp în care nu a născut copii (cap. 29,35; 30,9). Dacă în intervalul acesta de timp, cei patru copii ai lui Bilha şi Zilpa au fost născuţi unul după altul, şapte ani ar fi în mod clar mult prea puţin. Cu excepţia faptului că cei şapte copii ai lui Lea sunt separaţi în două grupe, se poate considera că ordinea lui Moise de aici este bazată în mod strict pe apartenenţa maternă. Deoarece, fără îndoială că nu acesta este cazul, s-ar părea că cele cinci grupe sunt aranjate în ordinea naşterii întâiului născut din fiecare grupă şi că există, probabil, vreo suprapunere între două grupe consecutive. În conformitate cu aceasta, naşterea lui Dan ar fi considerată ca precedând-o pe cea a tuturor fiilor enumeraţi ca urmând după el, dar nu în mod necesar după naşterea lui Iuda. La fel, în principiu, ar fi adevărat pentru Gad, Isahar şi Iosif. Astfel de suprapunere strânsă ar face posibilă naşterea celor 11 fii în cuprinsul perioadei de şapte ani. Dar chiar dacă ar fi acceptat principiul suprapunerii, nu există nici un motiv să se pretindă ca toţi cei 11 să fie născuţi în timpul celor şapte ani. Unii ar fi putut veni în timpul ultimilor şase ani de rămânere a lui Iacov la Laban. De fapt, ultima posibilitate pare a fi mult mai probabilă, pentru că, admiţând posibilitatea suprapunerii în timpul celor şapte ani, rapida succesiune în care trebuiau să urmeze naşterile, ar fi extrem de strânsă, chiar în conformitate cu nivelul oriental.

Teljes kommentár olvasása →

²⁶ Dă-mi nevestele și copiii, pentru care ți-am slujit^✦, și voi pleca. Căci știi cum ți-am slujit!”

²⁷ Laban i-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, rămâi; iată, am cunoscut prin semne^✦ că DOMNUL m-a binecuvântat datorită^✦ ție.

²⁸ Hotărăște-mi ce simbrie^✦ să-ți dau, și-ți voi da!”

²⁹ Iacov i-a răspuns: „Tu știi^✦ cum ți-am slujit și cum le-a mers vitelor tale cu mine,

³⁰ căci puținul pe care-l aveai înainte de venirea mea a sporit mult, și DOMNUL te-a binecuvântat prin mine la tot pasul. Acum, când să mai pun deoparte^✦ și pentru casa mea?”

³¹ Laban a zis: „Ce să-ți dau?” Și Iacov i-a răspuns: „Nu-mi da nimic! Dacă te învoiești cu ce-ți voi spune, îți voi paște turma și mai departe și o voi păzi.

³² Voi trece azi prin toată turma ta și voi pune deoparte din ea tot ce este pestriț și tărcat între oi, tot ce este negru între miei și tot ce este tărcat și pestriț între capre. Aceasta^✦ să fie simbria mea!

³³ Iată cum îmi va fi mărturie^✦ purtarea mea dreaptă: de acum încolo, când vei veni să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi pestriț sau tărcat între capre și negru între miei, dacă se va găsi la mine, acela este furat!”

³⁴ Laban a zis: „Bine! Fie după cuvântul tău!”

³⁵ În aceeași zi, a pus deoparte țapii bălțați și tărcați, toate caprele pestrițe și tărcate, toate cele ce aveau alb pe ele și tot ce era negru între miei. Le-a dat în grija fiilor săi.

³⁶ Apoi a lăsat o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov; și Iacov păștea ce rămăsese din turma lui Laban.

³⁷ Iacov^✦ a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan, a despuiat de pe ele fâșii de coajă albe, dând la iveală albul de pe nuiele,

Iacov a luat nuiele. Istorisirea din v.37-40 scoate la iveală contradicţie a legilor genetice şi câteodată este citată ca dovadă că Biblia este neştiinţifică. Totuşi, un studiu atent al contextului şi o comparaţie a istorisirii cu fapte cunoscute în legătură cu legile geneticii descoperă ce a avut loc şi susţine într-un fel cu adevărat remarcabil inspiraţia Scripturilor. Pentru o discuţie ştiinţifică amănunţită a subiectului, vezi F. L. Marsh, Studies in Creationism, pag. 367-374.

Socotind să protejeze propriile interese în afacerea propusă de Iacov, Laban a separat de îndată turmele şi cirezile (v.36), fapt care arată că şi Laban cunoştea câte ceva despre legile eredităţii. El a dat toate oile, caprele şi vitele bălţate în paza propriilor fii, intenţionând prin aceasta să le îndepărteze din îngrijirea lui Iacov şi să evite astfel posibilitatea de înmulţire a acestor caracteristici pestriţe, în ceea ce, cel puţin la vedere, era rasă pură. ce Laban nu ştia era că unele din animalele născute în aparenţă ca rasă pură puteau încă să conţină caracteristici colorate ascunse, care puteau fi transmise urmaşilor lor. Laban a crezut că îl păcălise pe Iacov prin procedeul isteţ al separării turmelor.

Iacov, fără îndoială că contase şi el pe înmulţirea selectivă, cu privire la care el trebuie să fi ştiut cel puţin tot atât cât Laban. Acest procedeu ar fi fost întru totul legitim în conformitate cu o strictă interpretare a contractului. Deosebirea pe care a făcut-o Iacov între animalele tari şi slabe

(v.41) este o dovadă că observaţia l-a învăţat ceva despre legile eredităţii. Acum, deoarece Laban separase toate animalele pestriţe, Iacov probabil că se găsea în încurcătură, neştiind ce să mai facă, deoarece este evident că el nu ştia despre transmiterea caracteristicilor ascunse mai mult decât ştia Laban. Încrezându-se în propria isteţime şi în aplicarea unei vechi superstiţii şi încă populare că urmaşii pot fi însemnaţi într-un fel corespunzător cu vederea, sau teama experimentată de mamă în timpul perioadei prenatale, el a pus în practică procedeul explicat în aceste versete. F. L. Marsh afirmă:

Orice fel de însemnare ca aceea pe care Iacov socotea că a realizat-o în turmele lui Laban este cu totul imposibilă.... În placenta şi cordonul ombilical, care constituie singura legătură între mamă şi făt nu există nici un nerv. Astfel că nu există absolut nici un mecanism prin care mama să poată însemna urmaşul în felul în care Iacov considera că a realizat însemnarea (Studies in Creationism, pag. 368, 369. Italicele în original).

O altă aparentă dificultate constă în faptul că metoda lui Iacov pare să se fi dovedit ca având succes deplin (v.43; cap. 31,7-9). Pentru ca Iacov să nu dea crezare superstiţiei şi ingeniozităţii lui, Dumnezeu i-a descoperit într-un vis cum au fost transmise caracteristicile bălţate prin părinţi, în aparenţă, de culoarea pusă urmaşilor lor (cap. 31,10-12). Ceea ce îngerul i-a spus lui Iacov într-un vis putea să se refere numai la turmele de sub îngrijirea lui Iacov, pentru că toate animalele pestriţe fuseseră îndepărtate de Laban mai înainte (cap. 30,35.36). La acţiunea acestei legi a eredităţii, Dumnezeu a adăugat binecuvântarea sa specială, pentru că în mod normal caracteristicile ascunse nu s-ar fi dovedit într-un fel atât de semnificativ după cum se arată în v.43. Făcând astfel, poate că a folosit principii ale eredităţii înţelese în prezent numai în mod nedesăvârşit.

Această descoperire a legii eredităţii nedescoperită şi neînţeleasă de oamenii de ştiinţă decât cu câteva decenii în urmă dovedeşte acurateţea ştiinţifică şi inspiraţia divină a Scripturilor. Profesorul Marsh încheie discuţia sa asupra subiectului zicând:

Scripturile învaţă că astfel de însemnări printre rasele domestice sunt rezultatul factorilor eredităţii în ambii părinţi, lucrând în acord cu principiile mendeliene şi nu sunt datorate impresiunilor materne. O citire corectă a textului arată că acel incident din Scriptură, care este citat atât de des ca o dovadă că Biblia este o carte de fabule, este, în realitate, unul din motivele importante pentru a crede că ea este într-adevăr o carte inspirată (Ibid., pag. 374. Italicele în original?).

În treacăt, poate fi observat că cuvântul ebraic tradus hazel (alun), în KJV ar trebui redat prin migdal, castan şi prin platan. Platanul oriental aparţine familiei arţarului.

Teljes kommentár olvasása →

³⁸ apoi a pus în jgheaburi, în adăpători, nuielele decojite, sub ochii turmelor care veneau să bea, ca să se împerecheze când vor veni să bea.

³⁹ Animalele din turmă se împerecheau în fața nuielelor și fătau miei și iezi bălțați, pestriți și tărcați.

⁴⁰ Pe miei Iacov îi punea deoparte și întorcea animalele din turmă cu fața spre cele bălțate și cele negre din turma lui Laban. Și-a făcut astfel turme deosebite, pe care nu le-a pus împreună cu turma lui Laban.

⁴¹ Ori de câte ori se înfierbântau animalele viguroase din turmă, Iacov punea nuielele în jgheaburi, sub ochii lor, ca să zămislească uitându-se la nuiele.

⁴² Când turmele erau slabe, nu punea nuielele; așa că cele slabe erau pentru Laban, iar cele viguroase, pentru Iacov.

⁴³ Omul acesta s-a îmbogățit^✦ nespus de mult; avea multe^✦ turme, slujnice și robi, cămile și măgari.

Lábjegyzetek

30:6^a Ebr. Dan „El a judecat”, sau „El a făcut dreptate”.
30:8^a Ebr. naftule ˀelohim „lupte dumnezeiești”. Termenul ˀelohim „Dumnezeu” este folosit aici cu rol hiperbolic, pentru a sublinia intensitatea luptei duse de Rahela împotriva surorii sale.
30:8^b Ebr. Naftali „lupta mea”.
30:11^a Ebr. Gad „noroc”.
30:13^a Ebr. Așer „fericit”.
30:14^a Ebr. dudaˀim (pl.), plantă identificată în mod tradițional cu mandragora officinalis. În culturile antice mandragora era creditată cu virtuți afrodiziace.
30:18^a În ebraică, numele Yissahar sună precum propoziția: „Există răsplătire.”
30:20^a Joc de cuvinte între ebr. Zebulun (numele ultimului fiu) și verbul yizbeléni „mă va prețui”, „mă va recunoaște”.
30:24^a Ebr. Yosef „să adauge”.

Geneza 30

Îmbogățirea lui Iacov

Lábjegyzetek