myBible

10 În anul al treilea al lui Cirus, împăratul Persiei, i s-a descoperit un cuvânt profetic lui Daniel, cel numit^✦ Beltșațar. Acest cuvânt^✦ este adevărat și prevestește un mare război^✦. El a înțeles cuvântul și a priceput^✦ descoperirea.

1

Anul al treilea al lui Cir. Socotit de la căderea Babilonului, fie din primăvara, fie din toamna anului, aceasta ar fi 536/535 î.Hr. (vezi comentariul la Daniel 10,4, şi comentariul la Ezra 1,1). Daniel părea să se afle acum spre sfârşitul vieţii lui (vezi Daniel 12,13), cam de 88 de ani, considerând că era de 18 ani când a fost luat prizonier (vezi 4T 570) în anul 605 î.Hr. (vezi comentariul la cap. 1,1). Daniel 10,1 constituie introducerea la partea finală a cărţii, capitolul 10 oferind contextul vieţii lui Daniel pentru cea de-a patra mare profeţie consemnată în cap. 11 şi 12. Partea principală a naraţiunii profetice începe cu cap. 11,2 şi se încheie cu cap. 12,4, restul cap. 12 fiind un fel de post-scriptum al profeţiei. Cu privire la calcularea anilor din primăvară şi toamnă vezi Vol. II, p. 109-111.

Împăratul Persiei. Aceasta este unica profeţie a lui Daniel datată potrivit domniei lui Cir. Lui Cir i se dă aici titlul de împărat al Persiei, care ar părea să implice faptul că întregul imperiu era cârmuit de perşi, ca fiind în contrast cu titlul mai restrâns, împărat peste împărăţia Haldeilor, dat lui Darius în cap. 9,1. Pornind de la o relativă obscuritate ca domn al mici ţări Anşan situată pe podişul Iran, Cir a biruit pe rând în câţiva ani regatele Mediei, Lydiei şi Babiloniei, şi le-a unit sub conducerea sa formând cel mai mare imperiu cunoscut până atunci. Cu un astfel de monarh avea acum de a face Daniel şi poporul lui, şi cu care se descoperă aici (cap. 10,13.20) că se luptă puterile cerului.

Un cuvânt. O expresie unică folosită de Daniel pentru a-şi descrie a patra mare schemă profetică (cap. 10-12), care după cât se vede a fost descoperită fără o reprezentare simbolică prealabilă şi fără vreo aluzie la simboluri (comp. cap. 7,16-24; 8,20-26). Cuvântul marah, vedenie, menţionat în v. 7, 8, 16 se referă simplu la apariţia celor doi vizitatori cereşti ai lui Daniel, menţionaţi în versetele 5, 6 şi respectiv 10-21. În conformitate cu aceasta, unii au considerat cea de-a patra schemă profetică drept o continuare mai detaliată a explicaţiei evenimentelor descrise simbolic în vedenia din cap. 8,1-14. Pe temeiul acesta capitolele 10-12 ar trebuie interpretate în contextul capitolelor 8 şi 9. Totuşi, legătura dintre capitolele 10-12 şi 8, 9 nu este nicidecum atât de clară şi atât de sigură ca cea dintre cap. 8 şi cap. 9 (vezi comentariul la 9,21).

Belşaţar. Vezi comentariul la cap. 1,7.

O mare nenorocire. Sau luptă, conflict.

A priceput. În contrast cu celelalte trei vedenii (capitolele 2, 7 şi 8-9) care au fost ascunse în termeni extrem de simbolici, descoperirea aceasta finală a fost dată în general într-un limbaj literal. Îngerul a spus lămurit că venise să facă cunoscut ce are să se întâmple poporului tău în vremurile de apoi (cap. 10,14). Acesta constituie subiectul principal al capitolelor 11 şi 12. Numai pe la sfârşitul acestei vedenii (cap. 12,8) Daniel întâlneşte o descoperire cu privire la care mărturiseşte: Am auzit, dar n-am înţeles.

Teljes kommentár olvasása →

² În vremea aceea, eu, Daniel, de trei săptămâni încheiate eram foarte întristat^✦.

2

Jale. Daniel nu arată cu precizie cauza jalei, dar s-ar putea găsi o indicaţie a acesteia în evenimentele care aveau loc printre iudeii din Palestina în vremea aceea. Fără îndoială că o criză serioasă a determinat jalea de trei săptămâni a lui Daniel. Probabil că s-a petrecut pe vremea când samaritenii se ridicau cu împotrivire contra iudeilor care se întorseseră de curând din exil sub Zorobabel (Ezra 4,1-5; vezi PK 571; 572). Dacă evenimentele acestui capitol au avut loc înainte sau după ce iudeii puseseră de fapt piatra de temelie (Ezra 3,8-10) a templului depinde de diferitele interpretări ale cronologiei acestei perioade (vezi Vol. III, p. 97), şi de posibilitatea ca Daniel să fi întrebuinţat o socotire diferită în Babilonia de aceea a iudeilor din Palestina în acea perioadă de tranziţie. Vremea de jale a lui Daniel pare să fi fost contemporană cu ameninţarea serioasă ca decretul lui Cir să nu poată fi aplicat în cele din urmă datorită rapoartelor mincinoase trimise de samariteni la curtea Persiei, într-o încercare de a opri lucrările de construcţie. Faptul plin de însemnătate că în decursul acestor trei săptămâni îngerul se străduia să-l influenţeze pe Cir (v. 12 şi 13) arată că era în cumpănă o hotărâre de însemnătate vitală din partea împăratului. În timp ce se ruga pentru mai multa lumină cu privire la subiectele încă nelămurite pe deplin din viziunile anterioare, profetul s-a angajat fără îndoială într-o nouă perioadă de rugăciuni intense (vezi cap. 9,3-19) pentru ca lucrarea vrăjmaşului să poată fi înfrântă şi pentru ca făgăduinţele de restaurare date de Dumnezeu să se poată împlini faţă de poporul Său ales.

Teljes kommentár olvasása →

³ Nu mâncasem bucate alese, nu pusesem în gură nici carne, nici vin, și nu-mi unsesem^✦ fața, până la împlinirea celor trei săptămâni.

⁴ În a douăzeci și patra zi a lunii întâi, în timp ce mă aflam lângă râul cel mare, Tigru,

4

A douăzeci şi patra zi. Aceasta este unica dată din cartea lui Daniel căruia i se dă ziua şi luna exactă. Fireşte, nu se menţionează nimic cu privire la faptul dacă data este conformă cu calendarul babilonian-persan (pe care-l va fi folosit Ezechiel, contemporanul lui Daniel), sau cu calendarul iudaic (folosit mai târziu de Ezra şi Neemia). Dacă data lui Daniel este pe baza calendarului babilonian-persan (începutul anului fiind primăvara), prima lună a celui de al treilea an al lui Cir ar fi cam în martie-aprilie 536 î.Hr. Dacă, pe de altă parte, Daniel ar fi socotit după metoda iudaică (începutul anului fiind toamna), prima lună a celui de al treilea an al lui Cir ar veni 12 luni mai târziu şi ar corespunde oarecum cu martie-aprilie 535 î.Hr. Pentru o explicare a deosebirilor dintre calendarul babilonian şi cel iudaic, vezi Vol. II, p. 112-122.

Întrucât cele trei săptămâni ale postului lui Daniel s-au terminat în ziua a douăzeci şi patra a luni întâi, ele trebuie să fi început în ziua a patra şi în felul acesta postul lui a cuprins şi vremea Paştilor. Dar în ce măsură sărbătoarea aceasta era ţinută în timpul robiei nu se ştie.

Hidechel. Numele acesta ebraic reprezintă akkadianul Idiqlat, în vechea persană Tigra, care a ajuns la noi sub forma Tigru. Tigru este cel mai mic din cele două râuri mari ale Mesopotamiei. Un râu cu acelaşi nume este menţionat în Geneza 2,14. Totuşi acolo se face referire la un râu dinainte de potop. Nu se spune cu precizie unde anume pe Tigru a avut loc întâmplarea.

Teljes kommentár olvasása →

⁵ mi-am ridicat^✦ ochii și am văzut ca aievea un Om^✦ îmbrăcat în veșminte albe de in^a și încins la mijloc cu un brâu de aur din Ufaz^b.

⁶ Trupul Lui era ca topazul auriu^✦, fața Îi strălucea ca fulgerul^✦, ochii^✦ Lui erau ca niște torțe aprinse, brațele și picioarele^✦ Lui erau ca arama lustruită, iar glasul^✦ cuvintelor Lui era ca vuietul unei mari mulțimi.

⁷ Eu, Daniel, am văzut singur^✦ vedenia aceasta. Oamenii care erau cu mine n-au văzut-o; dar o mare spaimă a căzut peste ei și au fugit să se ascundă.

⁸ Eu am rămas singur când am văzut această măreață vedenie. Puterile m-au părăsit^✦, culoarea din obraji mi-a pierit^✦ și nu mi-a rămas pic de vlagă.

⁹ Am auzit tunetul cuvintelor Lui și, când I-am auzit^✦ glasul, am căzut leșinat, cu fața la pământ.

¹⁰ Și, iată, o mână^✦ m-a atins și m-a așezat în genunchi, sprijinit în podul palmelor.

¹¹ Și cel ce m-a atins mi-a zis: „Daniele, om preaiubit^✦, fii cu luare aminte la cuvintele pe care ți le voi spune și ridică-te, căci la tine am fost trimis acum!” După ce mi-a vorbit astfel, m-am ridicat tremurând.

¹² El mi-a zis: „Nu te teme, Daniele^✦! Cuvintele tale au fost ascultate^✦ încă din prima zi, de când ți-ai pus inima să înțelegi și să te smerești prin post înaintea^✦ Dumnezeului tău. Iar eu am venit ca răspuns la cuvintele tale.

¹³ Căpetenia^✦ împărăției Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci și una de zile. Dar, iată, Mihail^✦^a, una dintre căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor^✦, întrucât rămăsesem singur acolo^b , lângă împărații Persiei.

13

Căpetenia. Ebr. sar, un cuvânt care apare de 420 de ori în Vechiul Testament, dar niciodată cu sensul de rege. Se referă la slujitori principali ai regelui (Geneza 48,2 tradus prin dregători), la cârmuitori locali (1Regi 22,26, tradus prin mai marele), la subalternii lui Moise (Exod 18,21, tradus prin căpetenii de oştire). În acest ultim sens în expresia sar haţava’, comandantul oştirii (aceeaşi expresie tradusă căpetenia oştirii, Daniel 8,11), apare pe o ostraca din Lachiş, o scrisoare trimisă de un ofiţer de armată superiorului lui, probabil pe vremea cuceririi lui Iuda de către Nebucadneţar la 588-586 î.Hr., pe vremea când Daniel era în Babilon (vezi Vol. III, p. 97, 98; vezi Ieremia 34,7).

Fiinţa cerească care i s-a arătat lui Iosua la Ierihon este denumită Căpetenia (ebr. sar) oştirii Domnului, (Iosua 5,14.15). Daniel foloseşte deseori cuvântul acesta cu referire la fiinţe supranaturale (Daniel 8,11.25; 10,13.21; 12,1). Pe temeiul acestor observaţii unii au dedus că sar denotă o fiinţă supranaturală care pe vremea aceea era în opoziţie cu îngerii lui Dumnezeu, şi se străduia să conducă treburile împărăţiei persane împotriva celor mai bune interese ale poporului lui Dumnezeu. Satana a fost întotdeauna doritor să se declare domnul lumii acesteia. Subiectul principal de aici era buna stare a poporului lui Dumnezeu în conflict cu vecinii lor păgâni. Întrucât Mihail este declarat marele voievod (sar) ocrotitorul copiilor poporului tău (cap. 12,1), nu pare nerezonabil ca acela numit căpetenia împărăţiei perşilor să fie un auto-intitulat înger păzitor pentru ţara aceea dintre cei din oştirea adversarului. Este clar că lupta se dădea împotriva puterilor întunericului: Timp de trei săptămâni Gabriel s-a luptat cu puterile întunericului, căutând să combată influenţele care erau la lucru asupra minţii lui Cir... Tot ceea ce Cerul putea face în favoarea poporului lui Dumnezeu a fost făcut. În cele din urmă biruinţa a fost câştigată; puterile vrăjmaşului au fost ţinute în frâu în tot timpul lui Cir; şi în tot timpul fiului său, Cambises (PK 571, 572).

Pe de altă parte, sar poate fi folosit în sensul comun de cârmuitor, şi în sensul acesta s-ar referi la Cir, împăratul Persiei. Înţeles în felul acesta, îngerii cerului sunt văzuţi luptându-se cu împăratul, ca el să poată da un verdict favorabil pentru iudei.

Mi-a stat împotrivă. Profetul aruncă o privire asupra grozavei lupte ce se dă între forţele binelui şi forţele răului. Se poate pune întrebarea: Pentru ce a îngăduit Dumnezeu ca puterile răului să se străduiască să stăpânească mintea lui Cir timp de 21 de zile în timp ce Daniel stăruia în jale şi rugăciune? La întrebarea aceasta trebuie să se răspundă având în minte adevărul că aceste evenimente trebuie să fie înţelese în lumina unui scop mai larg şi mai adânc al planului de mântuire, care trebuie să descopere caracterul lui Dumnezeu înaintea universului ... Înaintea întregului univers ea (moartea lui Hristos) Îl va îndreptăţi pe Dumnezeu şi pe Fiul Său în ce priveşte felul cum au tratat răzvrătirea lui Satana (PP 68, 69; comp DA 625). Totuşi Satana nu a fost distrus atunci (la moartea lui Hristos). Îngerii nu au înţeles nici măcar atunci toate implicaţiile marii lupte. Principiile în cauză trebuia să fie şi mai pe deplin descoperite (DA 761). Vezi comentariul la cap. 4,17.

Pentru a respinge pretenţiile lui Satana că Dumnezeu este un tiran, Părintele ceresc a găsit de cuviinţă să-Şi retragă mâna şi să îngăduie adversarului o ocazie de a-i câştiga pe oameni pentru cauza lui. Dumnezeu nu constrânge voinţa oamenilor. El îi îngăduie lui Satana o oarecare de libertate, în timp ce prin Duhul Său şi prin îngerii Săi stăruie pe lângă oameni să se împotrivească răului şi să urmeze binele. În felul acesta Dumnezeu demonstrează în faţa universului martor, că El este un Dumnezeu al iubirii, şi nu un tiran aşa cum L-a acuzat Satana că ar fi. Pentru motivul acesta nu i s-a răspuns imediat rugăciunii lui Daniel. Răspunsul a întârziat până când împăratul Persiei s-a hotărât să aleagă mai degrabă binele şi nu răul, prin libera lui voinţă.

Aici se descoperă adevărata filozofie a istoriei. Dumnezeu a fixat ţinta ultimă care va fi negreşit atinsă. Prin Duhul Său El lucrează asupra inimii oamenilor pentru a conlucra cu El la atingerea acelei ţinte. Dar problema căii pe care fiecare individ alege să meargă este întru totul o chestiune de decizie personală. Astfel evenimentele istoriei sunt produsul atât al agenţilor cereşti cât şi al liberei alegeri omeneşti. Dar rezultatul final este acela al lui Dumnezeu. În acest capitol, ca probabil nicăieri în altă parte în Scriptură, perdeaua care desparte cerul de pământ este dată la o parte, iar lupta dintre puterile luminii şi cele alte întunericului este scoasă la iveală.

Mihail. Ebr. Mika’el, cine este ca Dumnezeu? El este descris aici ca una din căpeteniile cele mai de seamă (ebr. sarim). Mai târziu El este descris ca protectorul special al lui Israel (cap. 21,1). Identitatea lui nu este dezvăluită cu exactitate, dar o comparaţie cu alte texte Îl identifică cu Hristos. Iuda 9 Îl numeşte arhanghel. Potrivit cu 1Tesaloniceni 4,16, glasul unui arhanghel este pus în legătură cu învierea sfinţilor la venirea lui Isus. Domnul Hristos a spus că morţii vor ieşi din mormintele lor când vor auzi glasul Fiului omului (Ioan 5,28). Astfel pare clar că Mihail nu este altcineva decât Însuşi Domnul Isus Hristos (vezi EW 164; comp. DA 421). Numele Mihail apare în Biblie numai în pasajele apocaliptice (Daniel 10,13.21; 12,1; Iuda 9; Apocalips 12,7). Mai mult, el este folosit numai în împrejurările când Domnul Hristos este în conflict direct cu Satana. Denumirea ebraică însemnând cine este ca Dumnezeu? este concomitent o întrebare şi o provocare. Având în vedere faptul că răzvrătirea lui Satana este în esenţă o încercare de a se instala pe tronul lui Dumnezeu şi a fi ca Cel Prea Înalt (Isaia 14,14), numele Mihail este un nume cât se poate de potrivit pentru Acela care a pornit să îndreptăţească caracterul lui Dumnezeu şi să respingă pretenţiile lui Satana.

Am ieşit biruitor. Sau am rămas acolo [KJV]. LXX, de care se ţine Theodotion, zice: şi l-am lăsat (pe Mihail) acolo. Traducerea aceasta a fost adoptată de diferite versiuni moderne (Goodspeed, Moffatt, RSV), fără îndoială datorită faptului că nu părea clar pentru ce îngerul trebuia să spună că el a fost lăsat cu împăraţii Persiei, când Mihail venise în ajutorul său. Compară cu traducerea aceasta afirmaţia: Dar Mihail veni în ajutorul său, şi apoi El rămase cu împăraţii Persiei (EGW, Material Suplimentar cu privire la Daniel 10,12.13).

Unii văd un alt sens posibil în textul ebraic aşa cum se găseşte el. Lupta descrisă aici a fost în esenţă o luptă între îngerii lui Dumnezeu şi puterile întunericului, căutând să contracareze influenţele care lucrau asupra minţii lui Cir (vezi PK 571, 572). O dată cu intrarea în luptă a lui Mihail, Fiul lui Dumnezeu, puterile Cerului au câştigat biruinţa, iar cel rău a fost constrâns să se retragă. Cuvântul tradus prin a rămas este folosit în altă parte cu sensul de a rămâne pe mai departe când alţii au plecat sau au fost îndepărtaţi. Astfel se foloseşte verbul acesta cu privire la Iacov când a rămas în urmă la pârâul Iaboc (Geneza 32,24), şi cu privire la acei păgâni cărora Israel le-a îngăduit să rămână în ţară (1Regi 9,20). De asemenea este cuvântul aplicat de Ilie la sine însuşi când credea că toţi ceilalţi s-au depărtat de adevărata închinare la Iehova: Am rămas numai eu singur. (1Regi 19,10.14). Aşa cum este folosit de înger în pasajul de faţă, ar putea să însemne că o dată cu venirea lui Mihail, îngerul cel rău a fost constrâns să plece, iar îngerul lui Dumnezeu a fost lăsat acolo să rămână alături de împăraţii Persiei. Biruinţa a fost câştigată în cele din urmă; forţele răului au fost înfrânte (PK 572). Două traduceri care au sugerat aceeaşi idee sunt, aceea a lui Luther, acolo am câştigat biruinţa faţă de împăraţii Persiei, şi a lui Knox, şi acolo, la curtea Persiei, am fost lăsat stăpân pe teren.

Împăraţii Persiei. Manuscrisul ebraic zice: împărăţia Persiei. Vechile versiuni zic: împăratul Persiei.

Teljes kommentár olvasása →

¹⁴ Am venit deci să-ți fac cunoscut ce i se va întâmpla poporului tău în vremurile viitoare^✦, fiindcă urmează încă o profeție pentru acele zile^✦.”

¹⁵ Pe când îmi vorbea aceste lucruri, mi-am plecat ochii^✦ în pământ și am rămas mut.

¹⁶ Dar, iată, cineva^✦ asemenea oamenilor mi-a atins^✦ buzele; și atunci am deschis gura, am vorbit și i-am zis celui ce stătea înaintea mea: „Domnul meu, la vederea acestei apariții^✦ mă trec toți fiorii și nu mai am nicio putere!

¹⁷ Cum ar putea robul domnului meu să-i vorbească domnului meu? Acum nu mai am putere și abia mai pot sufla!”

¹⁸ Atunci, cel ce avea înfățișare omenească m-a atins iarăși și m-a întărit.

¹⁹ El mi-a zis^✦: „Nu te teme^✦, om preaiubit! Fii pe pace! Fii tare!” Și, pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri și am zis: „Vorbește, domnul meu, căci m-ai întărit!”

²⁰ El mi-a zis: „Știi de ce am venit la tine? Acum trebuie să mă întorc, ca să continui lupta cu căpetenia^✦ Persiei. Și, când voi pleca eu, va veni căpetenia Greciei!

20

Împotriva căpeteniei. Sau cu căpetenia. Traducerile care folosesc cuvântul cu pot fi înţelese fie în sensul că îngerul avea să se lupte alături de căpetenia Persiei, fie că avea să se lupte împotriva lui. Versiunea grecească este la fel de ambiguă. Prepoziţia meta, cu, care este folosită, poate să implice fie alianţa, ca în 1Ioan 1,3, fie ostilitatea, ca în Apocalips 2,16. Totuşi ebraica din pasajul acesta, pare să dea o indicaţie clară a sensului ei. Verbul lacham, a lupta, este folosit de 28 ori în Vechiul Testament, urmat, ca aici, de prepoziţia ‘im, cu. În cazul acesta contextul arată clar că cuvântul trebuie să fie luat în sensul de împotrivă (vezi Deuteronom 20,4; 2Regi 13,12; Ieremia 41,12; Daniel 11,11). Pare sigur, prin urmare, că îngerul, vorbeşte aici de continuarea conflictului dintre el şi căpetenia Persiei. Că lupta aceasta a continuat multă vreme după viziunea lui Daniel se arată în Ezra 4,4-24. Puterile vrăjmaşului au fost ţinute în frâu în tot timpul lui Cir şi în tot timpul fiului său Cambises, care a domnit aproape şapte ani şi jumătate (PK 572).

Căpetenia Greciei. Cuvântul ebraic folosit aici pentru căpetenie, sar, este acelaşi cu cel folosit anterior (vezi comentariul la v. 13). Îngerul îi spusese lui Daniel că se întorcea ca să continue lupta cu puterile întunericului care se luptau să pună stăpânire pe mintea împăratului Persiei. Apoi el a privit mai departe în viitor şi a dat să se înţeleagă că după ce în cele din urmă se va retrage din luptă, se va produce o revoluţie în treburile omenirii. Atâta vreme cât îngerul lui Dumnezeu ţinea liniştite forţele răului care căutau să domine cârmuirea persană, imperiul acela a rezistat. Dar atunci când influenţa divină s-a retras şi stăpânirea conducătorilor naţiunii a fost lăsată în întregime pe seama puterilor întunericului, a urmat repede ruina imperiului. Conduse de Alexandru, oştirile Greciei au cotropit lumea şi au desfiinţat rapid imperiul persan.

Adevărul rostit de înger în versetul acesta revarsă lumină asupra descoperirii următoare. Profeţia următoare, un raport despre războaie după războaie, primeşte o importanţă sporită când este înţeleasă în lumina a ceea ce îngerul spune aici. În timp ce oamenii se luptă între ei pentru putere pământească, în spatele cortinei, ascunsă de ochii omeneşti, se dă o luptă şi mai mare, faţă de care fluxul şi refluxul în treburile omeneşti este doar o reflectare (vezi Ed 173). După cum se arată că poporul lui Dumnezeu a fost ocrotit în decursul frământatei sale istorii – raportată profetic de Daniel – la fel de sigur este că în lupta aceea mai mare, legiunile luminii vor avea biruinţa asupra puterilor întunericului.

Teljes kommentár olvasása →

²¹ Dar, înainte de acestea, vreau să-ți fac cunoscut ce trebuie scris în Cartea Adevărului. (Nu este nimeni care să mă susțină împotriva acestor căpetenii în afară de căpetenia voastră, Mihail^✦.

Războiul nevăzut

Lábjegyzetek