Faptele Apostolilor 20
Pavel, în Macedonia și Grecia
20
După încetarea zarvei, Pavel i-a chemat pe ucenici și, după ce le-a dat sfaturi, și-a luat rămas-bun de la ei, a ieșit din cetate și a✦ plecat în Macedonia.
2
Străbătând ținutul acela, le-a dat ucenicilor multe sfaturi; apoi a mers în Grecia,
3
unde a rămas trei luni. Avea de gând să plece pe mare spre Siria, dar✦ iudeii au uneltit împotriva lui, de aceea a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.
4
L-au însoțit Sopater, fiul lui Pirus, din Bereea, Aristarh✦ și Secundus din Tesalonic, Gaius✦ din Derbe, împreună cu Timotei✦, Tihic✦ și Trofim✦ din Asia.
5
Aceștia au mers înainte și ne-au așteptat în Troas.
6
După Sărbătoarea✦ Azimelor, am plecat și noi cu corabia din Filipi, iar după cinci zile am ajuns la ei în✦ Troas, unde am rămas șapte zile.
Pavel, la Troas. Învierea lui Eutih
7
În prima zi a săptămânii✦, când eram adunați ca să✦ frângem pâinea, Pavel a început o cuvântare și, fiindcă avea de gând să plece a doua zi, și-a prelungit vorbirea până la miezul nopții.
8
În✦ odaia de sus, unde eram adunați, erau multe candele.
9
Un tânăr numit Eutih, care era așezat pe fereastră, a adormit adânc în timpul îndelungii cuvântări a lui Pavel; biruit de somn, a căzut de la catul al treilea și a fost ridicat mort.
10
Dar Pavel a coborât, s-a repezit la el și, luându-l în brațe, a zis: „Nu✦ vă tulburați, căci sufletul lui este în el!”
11
După ce a urcat, a frânt pâinea, a mâncat și a vorbit îndelung, până în zori; apoi a plecat.
12
Băiatul a fost adus viu, iar ei au fost mângâiați nespus.
Pavel, la Milet. Cuvântarea adresată prezbiterilor efeseni
13
Noi ne-am dus la corabie și am plecat spre Asos, de unde urma să-l luăm pe Pavel, pentru că el hotărâse să călătorească până acolo pe uscat.
14
Când ne-am întâlnit în Asos, l-am luat și ne-am dus la Mitilene.
15
De aici am călătorit pe mare și a doua zi am ajuns în dreptul insulei Chios. În ziua următoare am trecut pe lângă Samos și, [după o oprire în Troghilion], am ajuns a doua zi la Milet.
16
Pavel se hotărâse să treacă pe lângă Efes, ca să nu mai zăbovească în Asia; căci✦ se grăbea ca, dacă era cu putință, să✦ fie la Ierusalim în Ziua✦ Cincizecimii.
17
Din Milet, Pavel a trimis la Efes și i-a chemat pe prezbiterii bisericii.
18
Când au ajuns la el, le-a zis: „Știți cum m-am purtat cu voi în tot acest timp, din✦ prima zi în care am pus piciorul în Asia;
19
cum I-am slujit Domnului cu toată smerenia, cu lacrimi și în încercările de✦ care am avut parte prin uneltirile iudeilor;
20
cum nu✦ am trecut cu vederea nimic din ce vă era de folos, ci v-am propovăduit și v-am dat învățătură, fie în public, fie prin case,
21
vestindu-le✦ iudeilor și grecilor întoarcerea✦ la Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus [Hristos].
22
Și acum iată că, silit✦ de Duhul, mă duc la Ierusalim, fără să știu ce mi se va întâmpla acolo;
23
numai că Duhul Sfânt✦ mă înștiințează în fiecare cetate că mă așteaptă lanțuri și necazuri.
24
Dar eu nu✦ pun niciun preț pe viața mea, ci✦ vreau să-mi sfârșesc [cu bucurie] alergarea și✦ slujirea pe✦ care am primit-o de la Domnul Isus – aceea de a vesti Evanghelia harului lui Dumnezeu.
25
Și acum, știu✦ că voi, toți cei în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăția [lui Dumnezeu], nu-mi veți mai vedea fața.
26
De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele✦ tuturor,
27
căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul✦ lui Dumnezeu.
28
Luați seama✦ la voi înșivă și la toată turma peste care v-a✦ pus Duhul Sfânt episcopia, ca să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, pe care✦ a dobândit-o cu✦ însuși sângele Său.
29
Știu că după plecarea mea se vor✦ vârî între voi lupi înverșunați, care nu vor cruța turma,
30
și se vor ridica din✦ mijlocul vostru bărbați care vor da învățături strâmbe, ca să-i atragă pe ucenici după ei.
31
De aceea vegheați și aduceți-vă aminte că, timp de trei✦ ani, zi și noapte, n-am încetat să vă sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare dintre voi!
32
Iar acum, [fraților,] vă încredințez lui Dumnezeu și Cuvântului✦ harului Său, care poate să vă✦ zidească și să vă dea moștenirea✦ împreună cu toți cei sfințiți.
33
N-am poftit nici argintul✦, nici aurul, nici îmbrăcămintea cuiva.
34
Voi înșivă știți că✦ mâinile acestea au muncit pentru nevoile mele și ale celor ce erau cu mine.
35
Prin toate acestea v-am arătat că, trudind✦ astfel, trebuie să-i ajutați pe cei neputincioși și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus, căci El Însuși a zis: «Este mai ferice să dai decât să primești.»”
36
După ce a vorbit astfel, a îngenuncheat✦ împreună cu ei toți și s-a rugat.
37
Au izbucnit toți în plâns, l-au îmbrățișat pe Pavel și l-au sărutat,
38
fiind îndurerați mai ales din pricina vorbei pe care le-o spusese, cum că nu-i vor mai vedea fața. Și l-au însoțit până la corabie.
Notas al pie
- 20:28a Sau: „supraveghetori”.