2 Împăraţi 7
Fuga arameilor
7
Elisei a zis: „Ascultați cuvântul DOMNULUI! Așa vorbește DOMNUL: «Mâine✦, la ceasul acesta, se vor vinde la poarta Samariei o măsurăa de făină aleasă cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu.»”
2
Căpitanul pe brațul căruia se rezema regele i-a răspuns✦ omului lui Dumnezeu: „Nici✦ dacă va face DOMNUL ferestre în cer nu se va întâmpla una ca asta!” Și Elisei a zis: „Iată, vei vedea cu ochii tăi, dar tu nu vei mânca din ele.”
3
La intrarea✦ porții erau patru leproși, care au zis unul către altul: „De ce să stăm noi aici până vom muri?
4
Dacă vom zice: «Să mergem în cetate», acolo este foamete și vom muri; iar dacă vom rămâne aici, de asemenea vom muri. Mai bine să ne predăm în tabăra arameilor: dacă ne vor lăsa cu viață, vom trăi, iar dacă ne vor omorî, vom muri.”
5
Au plecat deci în amurg ca să se ducă în tabăra arameilor. Dar când au ajuns la marginea taberei arameilor, iată, nu era nimeni acolo.
6
Căci Domnula adusese✦ în tabăra arameilor un vuiet de care și un vuiet de cai, vuietul unei mari oștiri, încât arameii și-au zis unii către alții: „Iată, regele lui Israel i-a plătit pe regii hitiților✦ și pe regii egiptenilor ca să vină să lupte împotriva noastră.”
7
Și s-au ridicat✦ și au rupt-o la fugă în amurg. Și-au părăsit corturile, caii și măgarii, tabăra așa cum era, și au fugit ca să-și scape viața.
8
Leproșii aceștia au ajuns la marginea taberei, au pătruns într-un cort, au mâncat și au băut, au luat din el argint, aur și haine și s-au dus și le-au ascuns. S-au întors iarăși, au pătruns într-un alt cort și au luat și de acolo lucruri pe care s-au dus și le-au ascuns.
9
Apoi și-au zis unul altuia: „Nu e bine ce facem noi! Astăzi e o zi de vești bune. Dacă tăcem și dacă așteptăm până la lumina dimineții, vom fi pedepsiți. Haideți deci să mergem și să dăm de știre casei regelui!”
10
Au plecat și i-au chemat pe străjerii de la poarta cetății și le-au spus așa: „Am intrat în tabăra arameilor și iată, nu este nimeni, nu se aude niciun glas de om; sunt numai cai legați și măgari legați și corturile așa cum erau.”
11
Străjerii de la poartă au strigat și au dat de știre mai departe casei regelui.
12
Regele s-a trezit în toiul nopții și le-a zis slujitorilor săi: „Să vă spun ce ne-au făcut arameii. Ei știu că suntem flămânzi, așa că au ieșit din tabără ca să se ascundă în câmp și și-au zis: «Când vor ieși din cetate, îi vom prinde vii și vom da năvală în cetate.»”
13
Unul dintre slujitorii lui a răspuns: „Să se ia cinci dintre caii care au mai rămas în cetate, căci toată mulțimea lui Israel care a mai rămas în ea va avea soarta întregii mulțimi a lui Israel care a pierit; să-i trimitem deci și să vedem.”
14
Au luat două care cu caii lor și regele le-a trimis pe urmele oștirii arameilor, zicând: „Mergeți și vedeți!”
15
S-au dus după ei până la Iordan și, iată, tot drumul era plin cu haine și arme pe care le aruncaseră arameii în goana lor. Solii au făcut cale întoarsă și i-au dat de știre regelui.
16
Poporul a ieșit și a jefuit tabăra arameilor. Și se vindea o măsură de făină aleasă cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu, după✦ cuvântul DOMNULUI.
17
Regele lăsase paza porții în grija căpitanului pe brațul căruia se rezemase atunci. Dar poporul l-a călcat în picioare la poartă și el a murit, după cum✦ spusese omul lui Dumnezeu când se coborâse regele la el.
18
Căci atunci când omul lui Dumnezeu îi spusese regelui: „Două✦ măsuri de orz cu un siclu și o măsură de făină aleasă cu un siclu; așa va fi mâine, la ceasul acesta, la poarta Samariei”,
19
căpitanul îi răspunsese omului lui Dumnezeu: „Nici dacă va face DOMNUL ferestre în cer nu se va întâmpla una ca asta!” Și Elisei zisese: „Iată, vei vedea cu ochii tăi, dar tu nu vei mânca din ele.”
20
Așa i s-a și întâmplat: poporul l-a călcat în picioare la poartă, și el a murit.