1 Timotei 3
Calitățile cerute de la un episcop
3
Adevărat✦ este cuvântula acesta: Dacă râvnește cineva să fie✦ episcopb, dorește un lucru✦ bun.
2
Dar trebuie ca episcopul✦ să fie mai presus de orice reproș, bărbatul✦ unei singure soții, cu mintea trează, chibzuit, prezentabil, ospitalier, în stare✦ să-i învețe pe alții.
3
Să nu fie nici dedat la vin✦, nici bătăuș✦, [nici✦ dornic de câștig mârșav,] ci să fie blând✦, nu certăreț, nu iubitor de bani,
4
să-și conducă bine casa și să-și țină✦ copiii în supunere cu toată demnitatea.
5
Căci dacă cineva nu știe să-și conducă bine propria casă, cum va avea grijă de biserica lui Dumnezeu?
6
Să nu fie întors la Dumnezeu de curând, ca nu cumva să se îngâmfe și să cadă în osânda Diavoluluia.
7
Trebuie să aibă și o bună mărturie din✦ partea celor din afară, ca să nu ajungă de ocară și✦ să cadă în cursa Diavolului.
Calitățile cerute de la diaconi
8
Diaconii✦, de asemenea, trebuie să fie demni, nu cu două fețea, nu✦ băutori de mult vin, nu dornici de câștig mârșav
9
și să păstreze✦ taina credinței cu o conștiință sănătoasă.
10
Trebuie mai întâi cercetați și apoi să fie diaconi, dacă sunt fără vină.
11
Femeilea, de asemenea✦, trebuie să fie demne, nebârfitoare, cu mintea trează, credincioase în toate lucrurile.
12
Diaconii să fie bărbați ai unei singure soții și să-și conducă bine copiii și casele lor.
13
Pentru că cei ce✦ slujesc bine ca diaconi își dobândesc o pozițiea de cinste și o mare îndrăzneală în credința care este în Hristos Isus.
Taina credinței creștine
14
Îți scriu aceste lucruri cu nădejdea că voi veni la tine în curând
15
și ca să știi – în caz că zăbovesc – cum trebuie să te porția în✦ casa lui Dumnezeu, care este biserica Dumnezeului celui viu, stâlpul și temelia adevărului.
16
Și, fără îndoială, mare este taina evlavieia: „Cel ce✦ s-a arătat în trup a fost dovedit✦ drept prin Duhul, a fost văzut✦ de îngeri, a fost propovăduit✦ printre neamuri, a fost crezut✦ în lume, a fost înălțat✦ în slavă.”
Lábjegyzetek
- 3:1a Secvența pistòs ho lógos, folosită recurent în Epistolele Pastorale, este considerată de unii exegeți finalul secțiunii precedente (1Tim. 2:11-15).
- 3:1b Termenii grecești epískopos „funcționar”, „supraveghetor” și presbýteros „mai mare”, „mai în vârstă” denumeau funcția și titlul unui conducător creștin, referindu-se la una și aceeași slujbă: Fap. 20:17,28. Tit 1:5,7. Treptat, începând cu sec. al II-lea d.Hr., conținutul termenilor s-a schimbat, odată cu noul curs al Bisericii: prezbiterul (înțeles ca termen lingvistic și ca funcție) a devenit preot, iar episcopul a devenit un supraveghetor de prezbiteri-preoți.
- 3:6a Genitivul poate fi interpretat în două feluri: (1) osânda cerută de Diavol; (2) osânda pe care și Diavolul a primit-o pentru îngâmfare.
- 3:8a Sau: „cu două feluri de a vorbi”.
- 3:11a Referire la soțiile diaconilor sau, mai probabil, la femeile-diacon (vezi Rom. 16:1).
- 3:13a Gr. bathmós, „treaptă” sau, în sens figurat, „rang”, „poziție”.
- 3:15a Gr. anastréphō nu se referă strict la comportarea din timpul slujbelor bisericești, ci la conduită în sensul cel mai larg, la modul de a trăi al slujitorului creștin.
- 3:16a În contextul de față, gr. eusébeia, „evlavie”, „pietate”, termen-cheie în Epistolele Pastorale, se suprapune parțial peste concepte precum „credință” sau „religie”.