1 Împăraţi 17
Profetul Ilie
17
Ilie Tișbitula din Tișbeb, un loc din Galaad, i-a zis lui Ahab: „Viu✦ este DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, pe care-L slujescc, că în✦ anii aceștia nu✦ va fi nici rouă, nici ploaie, decât după cuvântul meu!”
2
Și cuvântul DOMNULUI i-a vorbit lui Ilie astfel:
3
„Pleacă de aici, ia-o spre răsărit și ascunde-te lângă pârâul Cherit, care se varsă în Iordana!
4
Vei bea apă din pârâu, iar corbii au poruncă de la Mine să te hrănească acolo.”
5
El a plecat și a făcut după cuvântul DOMNULUI: s-a dus și s-a așezat la pârâul Cherit, care se varsă în Iordan.
6
Corbii îi aduceau pâine și carne dimineața, pâine și carne seara; și bea apă din pârâu.
7
Dar, după o vreme pârâul a secat, căci nu căzuse ploaie în țară.
Văduva din Sarepta
8
Atunci cuvântul DOMNULUI i-a vorbit lui Ilie astfel:
9
„Du-te la Sarepta✦, care ține de Sidon, și locuiește acolo! Iată, i-am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.”
10
Ilie s-a dus îndată la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetății, iată, acolo era o văduvă care strângea vreascuri. El a strigat-o și i-a zis: „Du-te și adu-mi, te rog, puțină apă într-un vas, ca să beau!”
11
Pe când se ducea ea să-i aducă, a strigat-o din nou și a zis: „Adu-mi, te rog, și o bucată de pâine!”
12
Ea i-a răspuns: „Viu este DOMNUL, Dumnezeul tău, că nu am nimic copt. Am doar un pumn de făină într-o oală și puțin untdelemn într-un urcior. Tocmai am strâns vreo două vreascuri și mă duc să coc turte pentru mine și pentru fiul meu; le vom mânca și apoi vom muri.”
13
Ilie i-a zis: „Nu te teme, du-te și fă cum ai zis! Dar mai întâi gătește-mi mie, din ce ai, o turtă mică și adu-mi-o; iar pentru tine și pentru fiul tău gătește mai pe urmă!
14
Căci așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Făina din oală nu va scădea și untdelemnul din urcior nu se va împuțina, până în ziua când va da DOMNUL ploaie pe fața pământului.»”
15
Ea s-a dus și a făcut după cuvântul lui Ilie; și multă vreme au avut ce mânca atât ea, cât și Ilie și familia ei.
16
Făina din oală n-a scăzut și untdelemnul din urcior nu s-a împuținat, după cuvântul pe care-l rostise DOMNUL prin Ilie.
17
După aceste lucruri, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. Și boala lui a fost atât de cumplită, încât n-a mai rămas suflare în el.
18
Femeia i-a zis atunci lui Ilie: „Ce✦ rău ți-am făcut eu ție, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine ca să-mi amintești de vina mea și să pricinuiești moartea fiului meu?”
19
El i-a răspuns: „Adu-l încoace pe fiul tău!” Apoi l-a luat din brațele ei, l-a suit în odaia de sus, unde locuia el, și l-a culcat pe patul lui.
20
Apoi a strigat către DOMNUL și a zis: „DOAMNE, Dumnezeul meu, oare până și asupra acestei văduve, la care am găsit adăpost vremelnic, ai îngăduit nenorocirea, încât să pricinuiești moartea fiului ei?”
21
Și s-a întins✦ de trei ori peste copil, a strigat către DOMNUL și a zis: „DOAMNE, Dumnezeul meu, Te rog, fă să se întoarcă sufletul acestui copil în el!”
22
DOMNUL a ascultat glasul lui Ilie: sufletul copilului s-a întors în el, și copilul a înviat.
23
Ilie a luat✦ copilul, l-a coborât din camera de sus în casă și i l-a dat mamei lui. Ilie a zis: „Uite, fiul tău este viu!”
24
Și femeia i-a zis lui Ilie: „Acum știu✦ că ești un om al lui Dumnezeu, iar cuvântul DOMNULUI în gura ta este adevăr!”
Lábjegyzetek
- 17:1a Din Tișbe, localitate neidentificată. Pentru o localitate numită Tișbi, din teritoriul seminției lui Neftali, în Galileea, vezi Tobit 1:2. Referirea la Galaad, în contextul de față, pare menită să-l ajute pe cititor să distingă între două localități cu același nume.
- 17:1b După Septuaginta. Ebr. mtșby poate fi citit 1) mittișbē „din Tișbe” sau 2) mittoșaḇē „dintre străinii care locuiau”.
- 17:1c Lit. „înaintea căruia stau”.
- 17:3a Lit. „care este în fața Iordanului”.