O atingere vindecătoare

Obosită, s-a oprit lângă drumul aglomerat și și-a tras răsuflarea. A ascultat mulțimea de oameni care trecea grăbită. Numele Lui era pe buzele tuturor: Isus. Mamele și mătușile îl rosteau cu uimire. Băieții și fetele îl strigau cu bucurie, iar tații și unchii vorbeau despre El cu entuziasm: Isus. Toți mergeau să-L vadă pe Isus!

Entuziasmul i-a cuprins inima în timp ce privea mulțimea. Și ea urma să-L vadă pe Isus. Auzise cum vindecase copii bolnavi și oameni care nu puteau merge. Cum mângâiase femei care își pierduseră soții și încurajase mame. Cu siguranță mă poate ajuta și pe mine, o femeie bolnavă și fără ajutor, s-a gândit ea.

De doisprezece ani suferea de o sângerare continuă. Apelase la toți doctorii pe care îi știa și încercase toate tratamentele posibile. Biblia spune că „suferise mult de la mulți doctori” (Marcu 5:26). Deși tratamentele erau dureroase și costisitoare, ea continuase să caute vindecarea. Dar după doisprezece ani, hotărârea ei nu fusese suficientă. „Cheltuise tot ce avea, și nu simțise nicio ușurare, ba încă îi era mai rău” (Marcu 5:26). Renunțase de mult la speranța de a se vindeca. Dar acum, auzind despre Isus, spera la o minune. Pentru ce venise Isus pe pământ? Citește Ioan 10:10.

A pornit încet pe drum. Era hotărâtă să-L vadă pe Isus. Nu conta cât de slăbită se simțea – avea să ajungă la El cumva. Credea că El o poate vindeca.

Îndoaie o fâșie lungă de hârtie astfel încât să formezi trei pătrate. Într-un pătrat, scrie numele unor persoane pe care le cunoști și care sunt bolnave. În următorul pătrat, scrie numele unor lucrători medicali pentru care te poți ruga, cum ar fi medici sau îngrijitori. În ultimul pătrat, scrie promisiunea lui Isus: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea” (Ioan 14:27). Lipește cele două capete ale fâșiei pentru a forma un triunghi care poate sta în picioare și să arate ceea ce ai scris.

Întoarce triunghiul în timp ce te rogi pentru persoanele din primele două pătrate. Apoi cere împlinirea promisiunii din al treilea pătrat pentru ei. Folosește acest triunghi ca să-ți amintești să te rogi zilnic pentru alții în această săptămână.

Cu multă perseverență, femeia bolnavă și-a croit drum spre locul de lângă lac unde Isus învăța și vindeca. Când în cele din urmă a ajuns la marginea mulțimii, era imposibil să-și facă loc prin ea. Toți veniseră să-L vadă pe Isus!

Când Isus a plecat de lângă lac, mulțimea L-a urmat, iar femeia a mers și ea după El. Dar, din nou, nu a putut ajunge la Isus. Avea oare să ajungă vreodată la marele Vindecător?

Tocmai când începea să-și piardă speranța, Isus S-a întors și a venit în direcția ei. Acesta era momentul ei – ocazia de a-L întâlni pe Isus!

S-a apropiat de El, dar și alții făceau același lucru. Mulțimea se înghesuia în jurul lui Isus, iar ea nu putea ajunge suficient de aproape ca să-I vorbească și aproape că L-a pierdut din vedere! Temându-se că își va pierde singura șansă, femeia obosită a înaintat. Cu fiecare pas își spunea: „Dacă aș putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui” (Marcu 5:28).

Femeia era concentrată asupra unui singur lucru: să ajungă la Isus. 1 Timotei 6:12 descrie bine această hotărâre: „Luptă-te lupta cea bună a credinței.” Ea nu lupta împotriva unui dușman – lupta ca să ajungă aproape de Isus.

Isus Se bucură când și noi perseverăm în a ne apropia de El. Pentru că trăim într-o lume păcătoasă, uneori poate părea că El este departe, dar El este întotdeauna aproape de noi. Putem „duce lupta cea bună a credinței” apropiindu-ne de El cu perseverență. Putem să ne rugăm și să cerem ajutorul Duhului Sfânt. Putem citi Cuvântul Său și să ne încredem în promisiunea Lui că este aproape de noi, chiar și atunci când nu simțim acest lucru. Citește ultima parte din Matei 28:20.

Ia legătura din nou cu un prieten care poate a vizitat Școala de Sabat sau căruia i-ai vorbit despre Isus. Află de ce ar avea nevoie pentru a-L cunoaște mai bine pe Isus (lecții, o Biblie, transport spre biserică). Discută cu familia ta despre cum îl puteți ajuta.

Roagă un adult să lege o sfoară de partea de sus a unei uși, la înălțimea la care o poți atinge când sari. Sari și atinge-o când treci pe acolo și mulțumește-I lui Isus că este mereu aproape de tine.

Cere-I lui Dumnezeu să te ajute să te apropii de Isus cu perseverență.

Mulțimea se înghesuia în jurul lui Isus. Femeia bolnavă încerca în continuare să ajungă la El. „Dacă aș putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui”, își spunea ea (Marcu 5:28). Chiar când Isus trecea pe lângă ea, și-a adunat toată puterea și a întins brațul. Degetele ei abia au atins marginea hainei Lui. Toată credința ei era concentrată în acea atingere.

Ce s-a întâmplat după aceea? Citește Marcu 5:29.

Imaginează-ți cum s-a simțit femeia când nu mai avea durere, nu mai avea sângerare, nu mai era obosită și îngrijorată. Ce bine era să fie sănătoasă!

Inima ei era plină de bucurie pentru minunea pe care o făcuse Isus pentru ea! Isus îi cunoștea nevoia, iar puterea Lui o vindecase. Trupul ei era sănătos, credința îi crescuse, iar inima îi era plină de fericire.

În adâncul sufletului, ea știa că sunt adevărate cuvintele lui Isus: „Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug” (Ioan 10:10). Suferința ei s-a sfârșit când s-a apropiat de Isus. Iar El i-a dat „viață din belșug” (Ioan 10:10).

Isus dorește să ne vindece și pe noi. Uneori face o minune și ne vindecă trupul pe loc, iar alteori ne vindecă treptat.

Când ne apropiem de El, ne vindecă și inimile rănite (Psalmii 147:3) și slaba noastră credință (2 Corinteni 12:9). Moartea Lui pe cruce ne vindecă de păcat atunci când Îl primim ca Mântuitor (Isaia 53:5). Putem întotdeauna să ne apropiem de Isus pentru orice fel de vindecare.

Pe o foaie de hârtie, scrie, desenează sau creează simboluri pentru trei lucruri pe care le vom avea atunci când Isus ne dă o viață din belșug.

Povestiți un moment în care Isus v-a vindecat într-unul dintre modurile prezentate în lecția de astăzi.

Mulțumește-I lui Isus pentru felul în care te-a vindecat în trecut și pentru felul în care te va vindeca în viitor.

El o vindecase! Cu inima plină de recunoștință, femeia a încercat să se retragă din mulțimea care o împingea. Dar Isus S-a oprit deodată, iar oamenii s-au oprit și ei odată cu El. Cu glas tare, El a spus: „Cine s-a atins de hainele Mele?” (Marcu 5:30).

Oamenii erau înghesuiți unii în alții – se împingeau și se loveau. Toți au fost surprinși de întrebarea Lui! Ce i-a spus Petru lui Isus? Citește Luca 8:45.

Isus a răspuns: „S-a atins cineva de Mine, căci am simțit că a ieșit din Mine o putere” (Luca 8:46).

Mântuitorul putea face ușor diferența între îmbulzeala mulțimii și atingerea făcută cu credință. Isus știa răspunsul la întrebarea „Cine s-a atins de hainele Mele?”, dar a pus-o totuși, pentru ca femeia să aibă ocazia să spună tuturor despre minune. Toți aveau nevoie să audă povestea credinței ei – mărturia ei. Aveau nevoie să audă despre minunea frumoasă care s-a întâmplat atunci când ea s-a apropiat de Isus. Aceasta urma să-i încurajeze și pe ei să se apropie de Isus.

Isus a pus întrebarea și pentru ca oamenii să nu creadă că hainele Lui aveau puteri magice. Ei trebuiau să înțeleagă că femeia fusese vindecată atunci când credința ei s-a unit cu puterea lui Dumnezeu.

Mulțimea nu putea vedea toate aceste gânduri ale lui Isus și nu știa ce urma să se întâmple. Dar Isus știa că ei aveau să audă o poveste minunată despre perseverență, credință și vindecare.

Una dintre cele mai bune modalități de a le vorbi altora despre Isus este să împărtășim propria noastră poveste de credință – mărturia noastră. Biblia spune: „Lăudați-L pe Domnul, chemați Numele Lui, faceți cunoscute printre popoare faptele Lui înalte!” (1 Cronici 16:8). Când le spunem altora despre alegerea noastră de a-L urma pe Isus sau despre felul în care El are grijă de noi, inimile lor pot fi atinse și vor dori și ei să se apropie de Isus.

Cui ai putea să-i împărtășești o parte din mărturia ta? Discută ce ai dori să spui și exersează chiar acum.

Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le face pentru tine.

Femeia recunoscătoare încercase să se piardă în mulțime, fără să fie observată; dar când Isus a privit spre ea, și-a dat seama că nu se mai poate ascunde. A înaintat încet spre El. De data aceasta, mulțimea i-a făcut loc. Tremurând, a căzut la picioarele Lui.

Printre lacrimi de recunoștință, femeia a început să-și spună povestea. I-a spus lui Isus cum anii lungi de suferință o slăbiseră și o obosiseră. I-a povestit cum auzise despre El și fusese plină de speranță. A crezut că El o poate ajuta. S-a întins cu disperare să-I atingă hainele și, în clipa aceea, fusese vindecată în mod minunat!

Isus trebuie să fi avut un zâmbet în glas când i-a spus cu blândețe: „Îndrăznește, fiică; credința ta te-a mântuit. Du-te în pace!” (Luca 8:48).

Când Isus a simțit că puterea vindecătoare a ieșit din El, a dorit să o mângâie pe femeia smerită cu cuvinte pe care ea să le prețuiască întotdeauna. El a spus: „Fiică…” În acel cuvânt era atât de multă semnificație. Ea era iubită, aparținea și făcea parte din familia lui Dumnezeu.

Isus nu a vrut ca credința fiicei Sale să treacă neobservată de mulțimea care se înghesuia. Ei trebuiau să vadă cum arată credința în viața unui om și ce poate face atunci când se unește cu puterea lui Dumnezeu de a iubi și de a vindeca.

Isus, plin de dragoste, se apropie cu perseverență de noi și așteaptă ca și noi să venim la El, ca să ne mângâie. La fel ca femeia, nu ne putem ascunde de Isus. El știe unde suntem și ne cheamă să venim la El. Cum ne numește El după aceea? Citește 2 Corinteni 6:18.

„Isus ne atrage la Sine. El este plin de dragoste, milă și compasiune” (Ellen G. White, Signs of the Times, 17 martie 1887). Isus îi iubește nespus de mult pe copiii voștri! Rugați-vă ca ei să fie atrași de dragostea, mila și compasiunea Lui.

Dacă este posibil, ieși în natură și scrie: „Sunt copilul lui Dumnezeu.” Poți scrie pe pământ cu un băț sau poți forma literele din pietricele, frunze sau flori. Sau scrie cu cretă pe trotuar.

Laudă-L pe Dumnezeu că ești copilul Lui prețios.

Cu un zâmbet larg și strălucitor ca un cer de vară, femeia s-a îndreptat spre casă. Nu mai era nici mers șovăitor, nici sângerare, nici slăbiciune. Fusese pe deplin vindecată! Cu siguranță avea multă energie. Ce crezi că ar fi putut face? Poate că și-a curățat casa dintr-un capăt până în altul sau poate că a plantat o grădină. Nu știm ce a făcut, dar știm că, fără îndoială, a făcut-o cu o inimă recunoscătoare. Isus îi dăruise viață „din belșug” (Ioan 10:10).

Femeia vindecată nu a fost singura care a fost recunoscătoare în acea zi. Și Isus a fost recunoscător. El a fost recunoscător că o femeie bolnavă a întins mâna spre El și s-a încrezut în El. A fost recunoscător că a putut să-i ofere minunea după care tânjea.

Isus este recunoscător atunci când și noi stăruim în a ne apropia de El. El aude rugăciunile noastre și vede credința noastră. Îi place să vindece boala noastră, zdrobirea noastră și singurătatea noastră atunci când credem în El. El spune: „Pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afară” (Ioan 6:37). Planul Său este să ne ofere o viață plină de bunătate. Vei stărui să apelezi la Isus pentru ca El să-ți dea această viață?

• Frumusețea creației lui Dumnezeu este benefică pentru mințile noastre obosite, iar aerul proaspăt ajută trupurile noastre să se vindece. Dacă este posibil, ieși la o plimbare afară și mulțumește-I lui Dumnezeu pentru frumusețea pe care o vezi.
• Realizați, ca familie, un afiș cu cuvintele „Suntem fii și fiice ale lui Dumnezeu” în partea de sus. Scrieți „Dumnezeu” în mijlocul spațiului de dedesubt. Fiecare membru al familiei să-și traseze conturul mâinii, să-l decupeze și să-și scrie numele pe el. Lipiți mâinile pe afiș în jurul cuvântului „Dumnezeu”, pentru a reprezenta modul în care ne putem apropia de El.
• Cântați un cântec de mulțumire lui Dumnezeu, cum ar fi „O, zi de bucurie” (imnul nr. 580).

• Revizuiți făgăduințele biblice din lecția acestei săptămâni. Discutați și notați-o pe cea preferată.
• Ce alegeri mici au făcut o mare diferență în această relatare?
• Ce ai învățat din versetul de memorat? Cum vei răspunde?

Țineți-vă de mâini cu membrii familiei și mulțumiți-I lui Dumnezeu pentru modul în care vă ascultă.

Ca familie, pregătiți un pachet-cadou pentru cineva pe care îl cunoașteți și care este bolnav.

Veți avea nevoie de:

• cutie sau o pungă atrăgătoare
• hârtie de ambalat și bandă adezivă
• pixuri, creioane colorate sau markere
• carton sau hârtie
• mici daruri din casa voastră care fie ar înveseli o persoană bolnavă, fie i-ar fi de folos. Gândiți-vă în mod specific la ceea ce ar aprecia persoana respectivă.

Faceți:

• Scrieți făgăduințe biblice pe bucăți mici de carton. Sugestii: 3 Ioan 2, 1 Petru 3:12, Numeri 6:24, Psalmii 86:15, Isaia 41:10. Decorați cartonașele cu desene sau autocolante.
• Adunați alimente sănătoase pe care sunteți bucuroși să le împărtășiți. Sugestii: batoane de musli, fructe proaspete, suc, nuci, conserve.
• Oferiți și alte obiecte mici, precum: o jucărie moale de dimensiuni mici, șervețele, un săpun, o carte, flori proaspete.
• Împachetați fiecare dar (cu excepția florilor). Atașați câte un cartonaș cu o făgăduință fiecărui dar și așezați-le în cutie sau pungă.
• Dacă cutia este simplă, o puteți ambala sau o puteți decora desenând pe ea.
• Duceți pachetul de îngrijire persoanei bolnave. De asemenea, puteți să recitați versetul de memorat sau să-i cântați un cântec.