1 Mi se pierde suflarea, mi se sting zilele, mă așteaptă mormântul.

Mi se pierde suflarea. [Răsuflarea mea este stricată, KJV]. Literal, "e ruinată", "este bolnavă".Aceeaşi formă a verbului ebraic apare în Isaia 10,27 şi este tradusă "va crăpa". În loc de "suflarea mea (ebr ruchi) putem citi "duhul meu".

Capitolul acesta este o continuare a plângerilor lui Iov, care au început în capitolul 16. Din punct de vedere logic, această împărţire pe capitole ar fi trebuit fie omisă, fie pusă după cap. 16:21.

Sting. Iov crede că este aproape de moarte.

Mormântul. [Morminte, KJV]. LXX şi Vulgata redau cuvântul acesta la singular. Pluralul din ebraică poate fi explicat privindu-l ca o referire la nişele care erau săpate de obicei în camera mortuară pentru a primi trupurile moarte.


2 Sunt înconjurat de batjocoritori, și ochiul meu trebuie să privească spre ocările lor.

Batjocoritori. Prietenii lui Iov spuseseră că viaţa lui ar putea fi cruţată dacă s-ar fi pocăit de păcatele lui. Ba ei îi înfăţişau perspectivele unui viitor strălucit. Lui Iov o asemenea perspectivă îi era atât de străină, încât îi părea o curată batjocură.

Ocările lor. [Provocările lor, KJV]. Cuvântul "provocări" provine dintr-o rădăcină care înseamnă "a fi răzvrătit". Ilustraţia aceasta pare să însemne că Iov nu putea să putea să scape de aceste batjocuri.


3 Pune-Te singur zălog pentru mine înaintea Ta; altfel, cine ar putea răspunde pentru mine?

Pune-Te singur. Sau "dă acum un zălog". Termenii folosiţi în versetul acesta sunt judecătoreşti. Iov Îl cheamă pe Dumnezeu să Se în înfăţişeze la judecată cu el. "Zălogul" se referă la banii pe care tribunalul îi cere înainte de cercetarea cazului. Întregul pasaj ar fi mai clar dacă am cunoaşte mai multe cu privire la practicile judecătoreşti antice. Pare că Iov dorea ca Dumnezeu să dea garanţia ca El să intre la judecată cu Iov de pe poziţii egale.

Zălogul. Probabil încă o cerinţă legală, a cărei natură nu e descoperită. S-ar putea referi la o garanţie că fiecare dintre părţile aflate în proces vor respecta hotărârea judecătorului.

Răspunde pentru mine. [Va da mâinile cu mine? KJV]. O expresie [în KJV] care înseamnă a ratifica o înţelegere ( vezi Proverbe 6:1; 17:18 ).


4 Căci le-ai încuiat inima în fața priceperii. De aceea nici nu-i vei lăsa să biruie.

Încuiat inima. [Ascuns inima, KJV]. Iov se referă la prietenii săi. El este sigur că Dumnezeu nu le va îngădui să câştige.


5 Cine dă pe prieteni să fie prădați, copiilor aceluia li se vor topi ochii.

Cine dă pe prietenii săi să fie prădaţii. [Cine vorbeşte linguşitor prietenilor săi, KJV]. Expresia aceasta este socotită de unii ca referindu-se la cei care denunţă pe prietenii lor jefuitorului. Dacă lucrul acesta este corect, Iov îi compară pe prietenii săi cu aceia care dau hoţilor informaţii cu privire la vecini lor, ca aceştia să-i poată prăda.

Copiilor aceluia. Copiii suferă în nenorocirea care îi loveşte pe părinţi.


6 M-a făcut de basmul oamenilor și ca unul pe care-l scuipi în față!

De basmul. [De proverb, KJV]. Iov a ajuns de pomină, dar nu în sensul pe care îl anticipase. El a suportat suferinţa aşa de bine, încât a ajuns cunoscut în ce priveşte răbdarea şi suportarea necazurilor (vezi Iacob 5,11).

Unul pe care-l scuipi în faţă. [Daira, KJV]. Ebr. topheth, gestul de a scuipa. Iov spune literal: "am ajuns scuipat pe faţă ". Traducerea "daira" [în KJV] provine din confundarea lui topheth cu toph, "daira", "tobă de mână".


7 Ochiul mi se întunecă de durere; toate mădularele mele sunt ca o umbră.

Ochiul. Vezi Psalmi 6:7; 31:9.

O umbră. Iov e numai un schelet, istovit şi epuizat.


8 Oamenii fără prihană sunt înmărmuriți de aceasta, și cel nevinovat se răscoală împotriva celui nelegiuit.

Înmărmuriţi. Cei neprihăniţi se vor uimi că un om neprihănit care a avut reputaţia că este credincios a putu fi lăsat să sufere atât de îngrozitor.

Se răscoală. Aceiaşi oameni neprihăniţi se vor împotrivi celor nelegiuiţi. Poate că Iov se referea la prietenii săi. Concluzia nu e clară.


9 Cel fără prihană rămâne totuși tare pe calea lui, cel cu mâinile curate se întărește tot mai mult.

Rămâne totuşi tare pe calea lui. Iov pare să se refere la sine şi să declare că el, un om drept, care avusese atât de suferit, urma să "rămână tare pe calea lui". În ciuda ispitelor şi nenorocirilor, Iov a avut convingerea că va fi în stare să reziste. El hotărâse anumite lucruri în inima sa. Nenorocirea putea să vină peste el, dar nu putea să-i distrugă integritatea (vezi 2Corinteni 4:8.9).


10 Dar voi toți, întoarceți-vă, veniți iarăși cu cuvântările voastre, și vă voi arăta că între voi niciunul nu e înțelept.

Întoarceţi-vă. Reîncepeţi-vă atacul. Repetaţi vechile argumente. Repetaţi criticile voastre crude. Veţi da din nou pe faţă lipsa voastră de înţelepciune.


11 Ce! Mi s-au dus zilele, mi s-au nimicit planurile, planurile acelea făcute cu atâta iubire în inima mea…

Mi s-au dus zilele. Iov întreabă de fapt: "Ce contează prin ce trec acum?" El simte că toată speranţa de a se vindeca s-a dus. Frazele lui scurte seamănă cu frânturile spasmodice de cuvinte ale unuia care este pe moarte.


12 Și ei mai spun că noaptea este zi, că se apropie lumina, când întunericul a și venit!

Ei. Adică prietenii lui Iov. Ei căutaseră să-l convingă că ziua aceea va veni pentru el dacă se va pocăi (cap. 5:18-26; 8:21.22; 11:15-19). Ei declară în felul lor de purtare ceea ce este în gândul lor. "Ceasul cel mai întunecos este înaintea zorilor". Iov nu găsise mângâiere în aceste asigurări. Ele păreau lipsite de aparenţa sincerităţii.


13 Când Locuința morților o aștept ca locuință, când în întuneric îmi voi înălța culcușul;

Locuinţa morţilor. Ebr. she'ol. Iov priveşte înainte cu o oarecare anticipare la scăparea de suferinţă pe care o va aduce mormântul.


14 când strig gropii: „Tu ești tatăl meu!” Și viermilor: „Voi sunteți mama și sora mea!”

Tu eşti tatăl meu. Un fel extrem de figurat de a descrie moartea. Genul se schimbă de la "tata" la "mama" şi "soră" pentru a se acorda cu "vierme", care este feminin.


15 Unde mai este atunci nădejdea mea? Și cine mai poate vedea nădejdea mea?

Nădejdea mea. Întrebarea este o dilemă nerezolvată. Prietenii lui îi puseseră înainte nădejdea. Având în vedere apropierea mormântului, unde este nădejdea aceea?


16 Ea se va coborî cu mine la porțile Locuinței morților, când vom merge împreună să ne odihnim în țărână.”

Se va pogorî. Există o neînţelegere cu privire la care este adevăratul subiect al verbului. Gramatical, se cere un subiect feminin la plural, dar nu e nici unul prezent sau convenabil de obţinut din context. Unii consideră "porţile", un substantiv masculin, ca fiind subiectul şi traduc propoziţia astfel: "Se vor pogorî porţile mormântului?" Alţii se întorc la "nădejde", un feminin singular (v. 15), şi vorbesc despre nădejde ca pogorându-se la porţile lui she?ol.

Cuvântarea lui Iov se termină într-o notă de disperare totală. Mormântul pare să fie unica lui nădejde.