1 Ierusalimul a fost luat. În al nouălea an al lui Zedechia, împăratul lui Iuda, în luna a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui înaintea Ierusalimului şi l-a împresurat;

În al nouălea an. Asedierea finală a Ierusalimului a început aproximativ la 15 ianuarie 588 î.Hr. (vezi comentariul la 2Regi 25,1 pentru temeiul acestei date).

2 iar în anul al unsprezecelea al lui Zedechia, în ziua a noua a lunii a patra, au pătruns în cetate.

Au pătruns în cetate. După ce au asediat Ierusalimul timp de treizeci de luni, Babilonienii au penetrat defensiva în ziua a noua a lunii a patra. Data aceasta poate fi aproximată pe aceeaşi bază ca aceea din v. 1 – 19 iulie 586 î.Hr. În ceea ce priveşte un raport mai detaliat al asedierii şi capturării Ierusalimului, vezi Ieremia 52 şi 2Regi 25.

3 Atunci au înaintat toate căpeteniile împăratului Babilonului şi au cuprins poarta de la mijloc. Erau: Nergal-Şareţer, Samgar-Nebu, Sarsechim, căpetenia famenilor-dregători, Nergal-Şareţer, căpetenia magilor, şi toate celelalte căpetenii ale împăratului Babilonului.

Toate căpeteniile. În loc de a fi şase căpetenii, cum se lasă aici a se înţelege, erau probabil numai trei, sau chiar numai doi, dacă numele Nergal-Şareţer, pomenit de două ori, reprezintă numai

o persoană.

Nergal-Şareţer, a cărui formă Babiloniană este ur,(Nergal-sharri-us însemnând, Nergal să ocrotească pe împărat, este menţionat într-un almanah al curţii lui Nebucadneţar, ca prinţ de Sinmagir. Sin-magir era o cetate şi o provincie a Babiloniei aflându-se la nord de Babilon. Numele acesta apare într-o formă mai scurtă în pasajul ce se discută aici, deşi masoreţii, care au adăugat vocalele la textul consonantic (vezi Vol. I, p. 25, 26), nu au înţeles lucrul acesta. În mod eronat ei au făcut din titlul lui Nergal-Şareţer o parte a cuvântului următor, Nebo, creând în felul acesta numele propriu Samgar-Nebo. De fapt, textul ar trebui să spună, Toate căpeteniile împăratului Babilonului au venit şi au stat în poarta de mijloc, Nergalsareţer de Sinmagir, Nebo-sarsechim, rab-saris-ul Nergalşareţer, rab-mag-ul cu tot restul ofiţerilor împăratului.

Nu se ştie, dacă titlul rab-mag este o variantă a lui Sin-magir, sau un titlu separat Babilonian. De aici, este nesigur dacă două persoane cu numele Nergalsareţer au fost în Ierusalim sau numai una. Nergal-Şareţer este altminteri cunoscut ca ur sau Neriglisar, al doilea succesor(ginerele lui Nebucadneţar, Nergal-sharus la tron, fiind împărat al Babilonului de la 560-556 î.Hr. (vezi Vol. III, p. 46, 47).

Nebo-Sarrechim este un nume necunoscut. Cu privire la titlul rab-saris, vezi comentariul la Daniel 1,3.

4 Zedechia, împăratul lui Iuda, şi toţi oamenii de război, cum i-au văzut, au fugit şi au ieşit noaptea din cetate pe drumul grădinii împăratului, pe poarta dintre cele două ziduri, şi au apucat pe drumul câmpiei.

Au fugit. Vezi cap. 52,7. Grădina împăratului era probabil aproape de iazul Siloe (vezi comentariul la Neemia 3,15), şi din aceasta împăratul a plecat prin poarta dintre ziduri. În general se crede, pe temeiul dovezilor arheologice, că aceasta era undeva aproape de colţul sud-estic al zidului cetăţii. Ei au fugit către răsărit, spre câmpie, sau Arabah, numele distinctiv al văii Iordanului (vezi comentariul la 2Samuel 2,29).

5 Dar oastea haldeilor i-a urmărit şi a ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului. L-au luat şi l-au dus la Nebucadneţar, împăratul Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului; el a dat o hotărâre împotriva lui.

Au ajuns pe Zedechia. Pare ca evidentă intenţia împăratului de a trece râul Iordan în apropiere de Ierihon, pentru a găsi adăpost în ţinutul liber al Galaadului, sau la un potenţial aliat ca Moab sau Amon (vezi cap. 27,3).

Ribla. Această cetate din nord, în ţara Hamatului, era un centru de trafic pe râul Orontes, şi în felul acesta oferea un cartier general natural pentru Nebucadneţar în invadarea Palestinei.

6 Împăratul Babilonului a pus să înjunghie la Ribla pe fiii lui Zedechia înaintea lui, împreună cu toţi mai marii lui Iuda.

A pus să junghie la Ribla pe fiii lui. Această pedeapsă severă dată de cuceritorul haldeu (v. 6, 7) era datorată faptului că el aşezase pe Zedechia pe tron ca presupus vasal credincios al lui, şi totuşi regele lui Iuda s-a răsculat ca un trădător împotriva lui (2Regi 24,17-20), şi a călcat jurămintele cele mai solemne făcute în numele lui Iehova (vezi PK 447).

7 Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia şi a pus să-l lege cu lanţuri de aramă ca să-l ducă la Babilon.

Au pus să scoată ochii lui Zedechia. În felul acesta s-au împlinit două profeţii, care aparent se excludeau una pe alta, 1) că Zedechia va vedea pe Nebucadneţar şi va fi luat la Babilon (cap. 32,4.5); şi 2) că va muri la Babilon, dar nu-l va vedea (Ezechiel 12,13).

8 Haldeii au ars cu foc casa împăratului şi casele poporului şi au dărâmat zidurile Ierusalimului.

Au ars cu foc casa împăratului. În ce priveşte un raport mai amănunţit al acestei devastări, vezi Ieremia 52,12-14; comp. 2Regi 25,8-10.

9 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi la Babilon pe aceia din popor care rămăseseră în cetate, pe cei ce se supuseseră lui şi pe rămăşiţa poporului.

Au luat robi. Pentru a preveni răscoala, Nebucadneţar a urmat aceeaşi politică de depărtare, cum făcuseră asirienii înaintea lui (2Regi 15,29; 17,6).

10 Dar Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat în ţara lui Iuda pe unii din cei mai săraci din popor, pe cei ce n-aveau nimic; şi le-a dat atunci vii şi ogoare.

A lăsat… din cei mai săraci. Lucrul acesta fără îndoială a fost făcut pentru a preveni un gol politic în ţară. Darurile în pământuri făcute celor săraci urmau să asigure supunerea lor faţă de Babilonieni, şi poate, de asemenea, prin cultivarea pământului Babilonienii s-ar fi aşteptat chiar şi la ceva tribut.

11 Nebucadneţar, împăratul Babilonului, dăduse porunca următoare cu privire la Ieremia prin Nebuzaradan, căpetenia străjerilor:

Dăduse poruncă… cu privire la Ieremia. E clar că Nebucadneţar aflase despre sfatul neabătut al lui Ieremia de supunere faţă de Babilon, fie prin dezertori sau spioni, fie de la Zedechia însuşi, şi aşa îndată ce a aflat, că Ieremia fusese legat cu lanţuri împreună cu toţi prinşii de război (cap. 40,1), a ordonat, ca profetul să fie eliberat.

12 „Ia-l, poartă grijă de el şi nu-i face niciun rău, ci fă-i ce-ţi va cere!”

Verset ce nu a fost comentat.

13 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, Nebuşazban, căpetenia famenilor-dregători, Nergal-Şareţer, căpetenia magilor, şi toate căpeteniile împăratului Babilonului

Nebuzaradan… a trimis. Probabil din Rama (vezi comentariul la v.14; cap. 40,1). Nebuzaradan este cunoscut din rapoarte Babiloniene. Numele lui Babilonean, Nabu-zer-iddinam înseamnă Nabu dă odraslă. Titlul lui ebraic, Rab-ţab-bachim, corect tradus căpetenia gărzii, însemnează literal mai marele măcelarilor. Totuşi, termenul era folosit într-un înţeles mai cuprinzător pentru a desemna mai marele gărzii personale a împăratului. În rapoartele Babiloniene este înscris câteva decenii mai târziu cu titlul de mai marele bucătar, care idiomatic, avea înţelesul mai cuprinzător de cancelar.

Nebuşazban. Numele lui Babilonian, Nabu-şezibanni însemnează, Nabu, mântuieşte-mă!. Cu privire la Nergal-Şareţer vezi comentariul la v. 3.

14 au trimis să aducă pe Ieremia din curtea temniţei şi l-au încredinţat lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, ca să-l ducă acasă. Şi a rămas în mijlocul poporului.

Curtea temniţei. Vezi cap. 38,28. Afirmaţia aceasta poate fi armonizată cu cap. 40,1, admiţând faptul că Ieremia a fost luat din închisoare şi dus ca prizonier cu ceilalţi captivi o distanţă de câţiva kilometri de la Ierusalim la Rama (vezi comentariul la cap. 31,15), unde căpitanul Babilonian i-a adus vestea bună a eliberării lui. Raportul din cap. 39,14 omite evenimentele intermediare dintre eliberarea lui Ieremia din închisoare şi unirea lui cu Ghedalia, întâmplări care sunt relatate în amănunt în cap. 40,1-6.

L-au încredinţat. La propria lui alegere (vezi cap. 40,5).

Ghedalia. Vezi comentariul la cap. 26,24. Credincios atitudinii familiei sale, fiul lui Ahicam acum iese în faţă ca prieten şi protector al lui Ieremia.

15 Cuvântul Domnului vorbise astfel lui Ieremia, pe când era închis în curtea temniţei:

Pe când era închis. Versetele 15-18 sunt un raport parantetic al făgăduinţei lui Dumnezeu pentru Ebed-Melec din pricina bunătăţii lui faţă de Ieremia.

16 „Du-te de vorbeşte lui Ebed-Melec, etiopianul, şi spune-i: „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi aduce peste cetatea aceasta lucrurile pe care le-am vestit în rău, şi nu în bine; în ziua aceea ele se vor întâmpla înaintea ochilor tăi.

Ebed-melec. Vezi comentariul la cap. 38,7.

17 Dar pe tine te voi izbăvi în ziua aceea, zice Domnul, şi nu vei fi dat în mâinile oamenilor de care te temi.

Te voi izbăvi. Din cauza loialităţii lui faţă de Ieremia, Dumnezeu făgăduieşte Etiopianului că viaţa îi va fi cruţată de mâna căpeteniilor lui Iuda, un grup de oameni mâniaţi din cauza atitudinii sale faţă de profet (cap. 38,7-13), şi că nu va cădea sub sabia (cap. 39,18) Babilonienilor, deoarece cu siguranţă Ieremia avea să mijlocească pentru el.

Prada ta. Un idiom însemnând că viaţa lui urma să fie cruţată. Într-un timp, când nenumărate mii de oameni îşi pierdeau viaţa, un om nu putea să ceară o mai mare răsplătire ca aceasta. Comentariile lui Ellen G. White

1-7 4T 184

1,2 PK 458

6,7 PK 459

11-14 PK 460

18 Te voi scăpa, şi nu vei cădea sub sabie, ci viaţa îţi va fi prada ta de război, pentru că ai avut încredere în Mine, zice Domnul.”

Verset ce nu a fost comentat.