E zarvă în pădure, o zarvă cu ecou: Că-n cuibul unei mierle a apărut un ou!… "Al cui? Al cui?" "Ce grea-ntrebare pui! Păi, dacă n-are-o mamă, o fi al nimănui!"
Dar, de pe altă creangă, privea ca un năuc Făptaşul cu pricina, cu numele de "cuc" "Cucu! Cucu! Gândeşte-te şi tu: Doar pentr-un ou micuţ, ce mai zarvă se făcu!"
S-a dus ca vântul vestea şi timpul de clocit, Iar puiul din găoace doar mierlă n-a ieşit! "Dă-i zor! Dă-i zor! Aruncă-ţi fraţii-n zbor, Că doar aşa în cuib ai să fii moştenitor!"
Când puiul creşte mare, e mândru foc de el, Da-l macină-o-ntrebare: "De ce e singurel?!" Cucu! Cucu! El singur şi-o făcu, De-aceea-şi strigă-ntruna doar numele acu’: "CUCU!"