Există-o țară ca-n povești, Un nou pământ slăvit, În care ură nu găsești, ||:Nici om nepocăit.:||
Necaz și griji nu vin în ea, Nimic întristător, În ea e soare pururea ||:Și niciodată nor.:||
Aci auzi numai cântări De laudă, nu jeliri, Dureri nu sunt, nici defăimări, ||:Ci numai dulci vorbiri.:||
În țara asta cel pios Trăiește progresând. De toate are cu prisos ||:Din mâna Celui Sfânt.:||
În țara veșnicei lumini Iubire-a biruit, Măriri și bani nu au preț, ||:Ci omul nou, sfințit.:||
Cel umilit e rege-n ea, Aci nu-s prigoniri. Cel blând se-ncinge cu puteri ||:Dar fără sângiuiri.:||
Mărire blândului Isus inspiră pe popor. În pace toți uniți, nespus ||:Slăvesc pe Domnul lor.:||
Cel obosit găsește-aci Sălaș, repaus divin, Și-n veșnic trai sfânt, fericit, ||:Se schimbă-al vieții chin.:||
O țară, scump Eden ceresc, Ce-n bunătăți abunzi, Cât timp mă lași să te doresc, ||:Cât timp te mai ascunzi?:||