Doamne, ştii a mea iubire, Tu eşti tot ce mi-a rămas! Vină orice prigonire, Cadă toţi, eu nu Te las! Chiar şi când mă-nvinge teama, Nu vreau să Te părăsesc! Cum un fiu ’şi-iubeşte mama, Tot aşa eu Te iubesc.
Şi-i iubesc pe toţi, prin Tine, Care-n Cartea Ta s-au scris, Fiii-aceleiaşi tulpine Răsădite-n Paradis. Când mă uit şi-mi văd frăţia, Toţi acei născuţi de sus, O, mi-e dor de-Mpărăţia Pregătită de Isus!
Doamne, Tu le ştii pe toate, Toată inima mi-o ştii Şi Tu vezi cum ea se zbate, Când Îţi cântă melodii! Ar vrea nu numai să-Ţi cânte, Ci să ducă trai curat Şi să nu se mai frământe Ispitită de păcat.