Stă potopul de îngeri în zare, Răsună glas peste țărm de sfârșit, Numai oamenii dorm nepăsare Ori se strâng sub tristeți de granit.
Refren
Bate clipa spre zări de vecie, Trâmbiți sună chemări peste noi, Este vremea să fim bucurie, Să culegem comori din noroi.
Dumnezeu se apleacă spre mine, Iubirea Sa îmi arată un loc Unde eu pot sluji cel mai bine, Dacă viața nu-mi stă sub obroc.
Stăm în prag de lumină cerească, În ultim ceas rostul meu este clar, Este vremea în inimi să crească Bucuria slujirii în dar.