Fără puteri eram și făr' de Tine, Mort în greșeli, pierdut, rătăcitor. Doamne, atunci murit-Ai pentru mine, Viață să-mi dai, Tu, mare Salvator.
Pentru cel bun oare-ar putea vreodată, Om viața lui să-și dea ca jertfă-n dar? Doamne, prin Tine vina mea-i iertată, Mă spală-n sânge și m-albește-n har!
Și-n încercări mă mângâi cu răbdare, Tu, în necaz îmi bucuri inima. Biruitor în brațul Tău cel tare, M-ai împăcat, mi-ai dat iubirea Ta.