Cel ce în Tatăl se încrede Şi speră doar în El oricând, Acela, griji, nevoi nu vede, Păzit va fi de Cel preasfânt. Cel ce pe Tatăl L-a iubit Nu are casa pe nisip.
Ai cugetul mereu spre ceruri În rugăciune şi cântări! Cu El putea-vei fi de-a pururi În multe binecuvântări. De Domnul care te-a iubit Vei fi puternic ocrotit.
În Tine aflu fericirea, Când împlinesc voinţa Ta! Tu singur, Tu mi-eşti mântuirea, Fără de Tine nu pot sta! Cel care-n Tine e zidit Nu e de nimenea lovit!