Spre crucea Ta uimit privesc... Acolo las povara mea. Azi lumea o dispreţuiesc, Umil, venind la crucea Ta...
Privesc spre trupul Tău zdrobit, La chipul de iubire plin, Păcatul meu a împletit, Pe fruntea Ta, cununi de spini...
Eram un fiu rătăcitor... Prin jertfa Ta am fost iertat; Pe Tine, scump Mântuitor, Te laud azi, căci m-ai salvat!
O, mare e iubirea Ta, Şi jertfa Ta e dar divin; Făptura mea şi viaţa mea, La crucea Ta, smerit, le-nchin!