Iov 3
Plângerea lui Iov
3
După aceea, Iov și-a deschis gura și a blestemat ziua în care s-a născut.
2
Iov a început astfel:
3
„Să piară✦ ziua în care m-am născut și noaptea care a zis: «S-a zămislit un om!»
4
Prefacă-se în întunerica ziua aceea, să n-o cerceteze Dumnezeu de sus, să nu mai strălucească lumina peste ea!
5
S-o pângărească întunericul✦ și umbra morții, să rămână peste ea nouri groși, și neguri de peste zi s-o înspăimânte!
6
Noaptea aceea – s-o apuce bezna, să nu apară între zilele anului, să nu intre la număr în cursul lunilor!
7
Singuratică și stearpă să fie noaptea aceea, niciun cântec vesel să n-o viziteze!
8
Să fie blestemată de cei ce blestemă zilele,a de cei ce se pricep✦ să întărâte leviatanulb!
9
Să se întunece stelele din amurgul ei, în zadar să aștepte lumina și să nu mai vadă geana zorilor,
10
pentru că n-a închis pântecele care m-a zămislita și n-a ascuns suferința de ochii mei.
11
Cum de✦ n-am murit eu în pântecele maicii mele? Sau să-mi fi dat sufletul când am ieșit din pântecele ei?
12
De ce am găsit genunchi✦ care să mă primească și sâni care să mă alăpteze?
13
Acum aș fi fost culcat și mi-ar fi tihnit, aș fi dormit și aș fi găsit odihnă,
14
lângă regii și mai-marii pământului, ziditori✦ de cetăți ajunse niște ruine,
15
ori lângă domnitorii care aveau aur, care își umpluseră casele cu argint.
16
De ce n-am fost eu o stârpitură✦ pe care o îngropi sau un prunc ce n-a văzut lumina!
17
Acolo încetează înverșunarea celor răi, acolo se odihnesc cei istoviți;
18
cei legați au aflat cu toții tihnă, nu mai aud✦ glasul asupritorului;
19
acolo mic și mare sunt la fel, și sclavii au scăpat de stăpâni.
20
De ce dă✦ El lumină celor chinuiți și viață celor amărâți✦ la suflet,
21
celor care așteaptă✦ moartea, și ea nu mai vine, celor care o caută mai mult decât pe o comoară;✦
22
celor care s-ar veseli peste măsură și ar fi tare bucuroși să-și găsească mormântul.
23
De ce dă El lumină unui om care nu-și cunoaște caleaa, și pe care Dumnezeu îl îngrădește din toate părțile✦?
24
În loc de hrană, am parte de suspine, și gemetele mi se revarsă ca apa.
25
De ce mă tem, aceea mi se întâmplă; de ce mi-e frică, de aceea am parte!
26
N-am liniște, nici tihnă, și nu mă pot odihni: m-a ajuns urgia.”
Footnotes
- 3:4a Ebr. yǝhi ḥōșeḵ „să fie întuneric”, negare a poruncii divine „să fie lumină” (Gen. 1:3).
- 3:8a Sau: „pe Yamm” (Marea, zeul mării), în mitologia canaanită (vezi Iov 7:12; 26:12. Ps. 74:13).
- 3:8b Șarpe marin monstruos. În textele canaanite, balaur cu șapte capete, numit Lotan.
- 3:10a Lit. „pântecele meu”.
- 3:23a Lit. „unui om a cărui cale este ascunsă”.