Iov 29
29
Iov și-a continuat astfel vorbirea cu tâlc:
2
„O, de-aș fi ca✦ în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păzea,
3
când✦ candela Lui strălucea deasupra capului meu, când sub lumina Lui treceam prin întuneric,
4
cum eram în floarea vârstei, când Dumnezeu ocrotea✦ cortul meu,
5
când Cel Atotputernic încă era cu mine, iar copiii mei stăteau în jurul meu,
6
când mi se scăldau pașii✦ în smântână și stânca✦ vărsa lângă mine pâraie de untdelemn!
7
Dacă ieșeam la poarta cetății, și îmi pregăteam un scaun în piață,
8
tinerii mă vedeau și se dădeau înapoi, bătrânii se sculau și stăteau în picioare;
9
căpeteniile își opreau cuvântările și își puneau✦ mâna la gură,
10
glasul conducătorilor amuțea, li se lipea limba✦ de cerul gurii.
11
Da, urechea care mă auzea mă fericea, ochiul care mă vedea dădea mărturie pentru mine,
12
căci îi scăpam✦ pe săracul care cerea ajutor și pe orfanul lipsit de orice sprijin.
13
Binecuvântarea pribeagului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.
14
Mă îmbrăcam cu dreptatea✦ și ea mă acoperea, judecata dreaptă îmi era manta și turbana.
15
Orbului✦ îi eram ochi și șchiopului îi eram picior.
16
Nevoiașilor le eram tată și cercetam pricina✦ necunoscuților.
17
Îi rupeam falca✦ celui nedrept și-i smulgeam prada din dinți.
18
Atunci ziceam: «În cuibul✦ meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca boabele de nisip;
19
rădăcina mi✦ se va întinde spre apă, roua va înnopta în ramurile mele,
20
slava îmi va fi mereu neștirbită și arcul✦ își va înnoi puterea în mâna mea.»
21
Da, oamenii mă ascultau și așteptau, tăceau înaintea sfatului meu.
22
După cuvântul meu, nu mai scoteau o vorbă; vorbirea mea picura ca bura peste ei.
23
Mă așteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia✦ târzie.
24
Când le zâmbeam, nu le venea a crede, și nu îmi întunecau lumina feței.
25
Îmi plăcea să merg cu ei și îmi dădeau locul de frunte, stăteam ca un rege în mijlocul oștirii, ca un mângâietor lângă cei întristația.