Ieremia 4
4
„Dacă te vei întoarce, Israele,” zice DOMNUL, „dacă te vei întoarce✦ la Mine, dacă vei scoate urâciunile tale dinaintea Mea și nu vei mai rătăci,
2
dacă✦ vei jura: «Viu este DOMNUL!» cu adevăr,✦ cu dreptate și cu nevinovăție, atunci neamurile✦ se vor binecuvânta cu El și tot cu El se vor făli✦.”
3
Căci așa vorbește DOMNUL către oamenii din Iuda și din Ierusalim: „Desțeleniți-vă✦ un ogor nou și nu semănați între✦ spini!
4
Tăiați-vă✦ împrejur pentru DOMNUL, tăiați-vă împrejur inimilea, oameni ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc, să se aprindă și nimeni să nu-l poată stinge, din pricina răutății faptelor voastre!”
Judecata iminentă
5
„Dați de știre în Iuda, vestiți în Ierusalim și spuneți: «Sunați din șofar în țară! Strigați în gura mare și ziceți: ‘Strângeți-vă✦ și haidem în cetățile întărite!’
6
Înălțați un steag spre Sion, fugiți și nu vă opriți! Căci de la miazănoapte✦ aduc nenorocirea și un mare prăpăd.»
7
Leul se aruncă✦ din tufarul său, nimicitorul✦ neamurilor a pornit, și-a părăsit locul, ca să-ți pustiască✦ țara. Cetățile tale vor ajunge ruine și nu vor mai fi locuite.
8
De aceea îmbrăcați-vă✦ în sac, plângeți și văitați-vă, pentru că nu s-a abătut de la noi aprinderea mâniei DOMNULUI.”
9
„În ziua aceea”, zice DOMNUL, „regelui și căpeteniilor le va pieri curajul, preoții vor rămâne încremeniți și profeții vor fi uluiți.”
10
Eu am zis: „Ah, Stăpâne DOAMNE, ai lăsat✦ ca poporul acesta și Ierusalimul să fie amăgiți, când li s-a pus✦: «Veți avea pace!» când, iată, sabia ne ajunge la gât.”
11
În vremea aceea, se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: „Un vânt✦ dogoritor bate dinspre culmile pustiei și suflă asupra fiicei poporului Meua, dar nu ca să vânture grânele, nici ca să le curățească:
12
e prea năprasnic pentru așa cevaa. Este un vânt care vine la porunca Mea; acum Eu Însumi ✦ rostesc judecăți despre ei!”
13
„Iată, vrăjmașul acoperă cerul ca norii, și carele lui✦ sunt ca o vijelie; caii✦ lui sunt mai iuți decât vulturii. Vai de noi, că vom fi pustiiți!”
14
Spală-ți inima✦ de rău, Ierusalime, ca să fii mântuit! Până când vei păstra în sinea ta gânduri nelegiuite?
15
Un glas dă de veste dinspre Dan✦, de pe muntele lui Efraim se anunță prăpăd:
16
„Înștiințați neamurile dimprejur, dați-i de știre Ierusalimului: Vin asediatorii dintr-o țară✦ îndepărtată și strigă împotriva cetăților lui Iuda.
17
Ca paznicii unui ogor✦ stau în jurul Ierusalimului, fiindcă s-a răzvrătit împotriva Mea”, zice DOMNUL.
18
„Purtarea ta și faptele tale✦ ți-au adus aceste nenorociri! Este răutatea ta, și este atât de amară, încât pătrunde până la inimă.”
19
Ah, măruntaiele✦ mele, măruntaiele mele! Mi se zguduie pereții inimii: Mi se zbuciumă inima în mine, nu pot să tac, căci tu – suflet al meu – auzi sunet de goarnă și strigăt de război!
20
Au loc prăbușiri✦ peste prăbușiri, căci toată țara este pustiită; corturile✦ mi-au fost dărâmate deodată și învelitorile lor – într-o clipă!
21
Ah, până când voi vedea steagul fâlfâind și voi auzi sunetul goarnei?
22
„Poporul Meu este nebun: nu Mă mai recunoaște. Sunt niște copii fără minte și lipsiți de pricepere; sunt iscusiți✦ când e vorba să facă răul, dar nu știu să facă binele.”
23
Privesc pământul✦, și iată că este pustiu✦ și gol; privesc cerurile, și lumina lor a pierit!
24
Privesc✦ munții, și iată că se cutremură; toate dealurile se clatină!
25
Privesc, și iată că nu este niciun om și toate păsările cerului✦ au fugit!
26
Mă uit, și iată, Carmelul este un pustiu, și toate cetățile lui sunt nimicite înaintea DOMNULUI, din pricina mâniei Lui aprinse!
27
Căci așa vorbește DOMNUL: „Toată țara va fi pustiită, dar nu o voi nimici✦ de tot.
28
De aceea bocește țara✦ și se întunecă cerurile✦ sus. Da, am vorbit, așa am hotărât, nu-Mi pare rău✦ și nu Mă răzgândesc.
29
La auzul călăreților și al arcașilor, fug toți oamenii din cetăți. Intră în peșteri, se ascund în păduri și se suie pe stânci; toate cetățile sunt părăsite, nu mai au locuitori defel.
30
Iar tu, cea sortită pustiirii, ce faci? Te îmbraci în haine stacojii, te gătești cu bijuterii de aur, îți sulimenești✦ ochii cu farda. Dar degeaba vrei să te faci frumoasă: ibovnicii tăi✦ te disprețuiesc și caută să-ți ia viața.
31
Aud un țipăt ca al unei suferinde în chinurile primei nașteri. Este glasul fiicei Sionului, care geme și își întinde✦ mâinile, zicând: «Vai, nenorocita de mine! Am răgușit de plânsa la vederea ucigașilor!»
Footnotes
- 4:4a Lit. „îndepărtați prepuțurile inimilor voastre”. Ebr. ˁorlaṯ lēḇāḇ „prepuțul inimii”: simbol al stării profane specifice omului care încă nu a fost consacrat Domnului prin circumcizie (Ex. 6:12,30. Lev. 19:23).
- 4:11a Ebr. baṯ-ˁammi „fiica poporului meu”, metaforă folosită de Ieremia pentru a denumi poporul lui Dumnezeu în ansamblul lui.
- 4:12a Referire la sirocco, vânt uscat și fierbinte, care bate dinspre răsărit.
- 4:30a Ebr. tiqreˁi bappuḵ ˁenayiḵ „îți mărești cu kohl ochii”. În antichitate femeile foloseau praful de galenă (kohl), pentru a da contur ochilor. Vezi 2Rg. 9:30.
- 4:31a Lit. „Îmi obosește gâtlejul”.