Căci. Aceste cuvinte introduc motivul afirmaţiei anterioare (v. 2). Se poate ca Ioan să fi crezut că nu clarificase strânsa relaţie care este între iubirea de Dumnezeu şi ascultarea de El, de aceea întăreşte din nou legătura dintre acestea două, arătând că una o implică şi o face necesară pe cealaltă. Pentru un studiu mai aprofundat al legăturii dintre iubire şi păzirea poruncilor, vezi comentariul de la Matei 22,37–39; Romani 13,8.9. El clarifică foarte bine lucrul acesta în Evanghelia sa, unde vorbeşte despre învăţătura lui Hristos cu privire la subiectul acesta (vezi comentariul de la Ioan 14,15.21.23; 15,10).

Dragostea de Dumnezeu. Se ridică uneori întrebarea dacă dragostea lui Dumnezeu înseamnă dragostea noastră faţă de El sau iubirea Lui pentru noi (vezi comentariul de la cap. 2,5.15; 3,16.17; 4,9), dar de data aceasta nu există nici o îndoială că apostolul vorbeşte despre dragostea noastră faţă de Dumnezeu (cap. 5,2).

Poruncile Lui. Vezi comentariul de la cap. 2,3; 3,4. Poruncile lui Dumnezeu pot fi exprimate în mai multe feluri: a-L iubi pe Dumnezeu cu toată inima şi pe aproapele ca pe noi înşine (Luca 10,27), a crede în numele Fiului Său, Isus Hristos şi a ne iubi unii pe alţii (1 Ioan 3,23) sau a ţine cele zece porunci. La urma urmei cele zece porunci sunt doar dezvoltarea celor două precepte, iubirea faţă de Dumnezeu şi iubirea faţă de aproapele (Matei 19,17–19; 22,36–40; Romani 13,8–10).

Grele. Gr. bareis, greu, împovărător, greu de împlinit. Compară cu folosirea acestui cuvânt în Matei 23,4.23; Faptele Apostolilor 20,29; 25,7. Pentru creştin poruncile lui Dumnezeu nu sunt împovărătoare, deoarece ascultarea este urmarea iubirii. Cei care-L iubesc pe Dumnezeu găsesc o bucurie în împlinirea cererilor Sale şi în ascultarea de sfatul Său, iar Dumnezeu Însuşi le oferă putere pentru a ţine Legea Sa (1 Corinteni 10,13; Filipeni 2,13).