Dacă zice cineva. Apostolul revine la afirmaţia sa ipotetică, folosită pentru a îndulci mustrările subînţelese (vezi comentariul de la cap. 1,6). Se poate ca el să se refere la învăţăturile false (vezi comentariul de la cap. 2,4).

Eu iubesc pe Dumnezeu. E uşor să ridici o astfel de pretenţie verbală, dar apostolul arată că nu e la fel de uşor să pui la probă veridicitatea ei. Mărturisirea din gură e naturală şi necesară (compară cu Romani 10,9), dar nu e suficientă. Trebuie să fie dovedită cu atitudinea faţă de semeni. O cercetare a iubirii cuiva faţă de fraţii săi va da la iveală multe lucruri cu privire la autenticitatea dragostei sale faţă de Dumnezeu.

Urăşte pe fratele său. Ioan arată lămurit ce înţelege el prin cuvântul urăşte, punând semnul egal între el şi nu iubeşte, din a doua jumătate a versetului. În alt loc din Biblie, ura nu implică mai mult decât a urmări interesul personal în detrimentul altei persoane sau a iubi pe cineva mai puţin decât ar trebui (vezi comentariul de la Luca 14,26).

Un mincinos. Ioan ne dă o probă clară cu ajutorul căreia putem şti dacă Îl iubim pe Dumnezeu. Dacă nu trecem această probă şi totuşi pretindem că am trecut-o, suntem cu adevărat nişte mincinoşi (vezi comentariul de la cap. 2,4).

Nu iubeşte. Acest cuvânt este sinonim cu ura, care este manifestarea activă a lipsei iubirii (vezi comentariul de la cap. 3,14.15). Pe care-l vede. [Pe care l-a văzut, KJV]. Minţii umane mărginite îi este e mai uşor să iubească ce este văzut decât ce este nevăzut.

Cum poate să iubească … ? Dovezile textuale favorizează formularea el nu poate iubi. Cel care nu poate avea iubire pentru fratele său nu poate nădăjdui să ajungă să-L iubească pe Dumnezeu, pe care nu-L vede. Iar cel care Îl iubeşte pe fratele său face un pas înainte pentru a-L iubi pe Dumnezeu. El manifestă atributul care este caracteristica supremă a lui Dumnezeu (cap. 4,8). Asta nu înseamnă că iubirea faţă de semeni este prima în importanţă sau prima în ordinea apariţiei. Dacă Dumnezeu, care este dragoste, nu rămâne în noi, nu-l putem iubi pe fratele nostru, şi e mai important să-L iubim pe Dumnezeu decât să-i iubim pe fraţii noştri. Dar Ioan consideră că nu o putem avea pe prima fără să o avem pe a doua, şi nici invers. Îi iubim atât pe Dumnezeu cât şi pe oameni, dar iubirea noastră este mult mai uşor pusă la încercare prin atitudinea faţă de oameni decât prin atitudinea faţă de Dumnezeu.

Nu-L vede. [Nu L-a văzut, KJV]. Vezi comentariul de la v. 12.